Adiel Stefanescu

Eu nu ucid vrăbii

peste sufletul lor

nu pot trece cu tăvălugul,

în aerul pe care-l respir

e loc şi de ele

familia lor m-ar condamna

şi cu mine-ar fi rele

am loc şi de vrăbii în lumea mea

în chibzuinţă şi răbdare le primesc

Eu nu ucid vrăbii

peste sufletul lor

nu pot trece cu tăvălugul.

Un drum spre Tine
a clădit Hristos
e-un drum de cruce
ce cerurile le-a deschis
n-aveam un altul
ca sa poata duce
intenţiile noastre-n paradis

şi-a suferit
şi a murit Hristosul
pe cruce ţintuit în locul meu
căci trebuia să moară
şi să ducă
mai mult de un popor
la Dumnezeu

El este Calea
azi spre libertate
te scoate din robie
dacă crezi
O, vino ! crede azi Cuvântul
fă paşi ca să-L urmezi

Căci El Te-a transforma
ca pe un înger
şi-un slujitor de foc
ai fi ţinut
eşti plin de pace-acum
în noul cuget
tu azi eşti liber
croit e noul drum.

Trupul tău frânt

păcatul meu mult

sângele-ţi jertfit

păcatul meu cumplit

Noi am murit, şi-am înviat,

noi ne-am unit

eu cu Tine-n mormânt

Tu mi-ai dat mâna

m-ai înviat

şi-s viu pe totdeauna.

11 05 2008

M-ai transformat
cu o sămânţă de-nviere
m-ai înviat din putrezirea mea
să simt că ochii mi-i deschizi
azi spre vedere
să ştiu că-n palmă
tu mi-ai pus o stea

Eu am murit cu Tine
O, Hristoase
Cu Tine-n putrezire, în mormânt
Mi-ai rourat o nouă dimineaţă
Tu ai murit,
şi astăzi eu sunt frânt

M-ai înviat
din bezna grea a nopţii
şi azi sunt alb
prin Cel ce-a zis :”Eu sunt”
Lumina Lui vreau să o am ca sfeşnic
aştept un cer,
ca şi un nou pământ.

03 05 2008

Pe cerul senin

lumina fiecărei stele

îmi arată cărarea;

e ceasul lor

al veghetorilor mei,

îmi aruncă scântei

pe ţărână,

sau chiar şi pe mare,

aprind totul

şi ard chiar paşii mei,

un ceas mai târziu

vin zorii,

fuseseră ei

veghetorii.

27 04 2008

La un muc de lumânare

Stam şi meditam şi eu

Mă gândeam la Isus Domnul

Cum a pătimit din greu

Dar viaţa nu s-a stins

Nici Călăuzirea-n sine

O grămadă a învins

Doar trei zile

Domnul nostru-i viu, etern

Nu putea să moară

A murit chiar pus pe lemn

Dar ultima oară

Şi va fi de mărturie

Pentru cei ce vin

Vor bea ei cupa iertării

Sau vor bea pelin.

22 04 2008

În Tine mă încred

când vin furtuni,

Văd valul cum creşte,

dar puterea nu-Ţi scade cu nimic,

eu plutesc pe ape

datorită Ţie,

Tu eşti acolo

dar şi aici,

când eu sunt vrednic

Tu mă ridici

Tu primu’-ai fost pe ape,

eu mă-ndoiesc

O creşte-mi puterea,

căci te iubesc.

18 04 2008

S-a sfârşit totul cu noi

a umbrit începutul,

apocalipsul nostru

e Cuvântul viu

ce-a răsărit

în mulţi fii,

în multe vii,

el e cel ce răsare,

Sfârşitul.

2 III 2008

Vin rânduri de aur spre mine,
vreau să le ocolesc,
dar ele mă transformă
mă fac de aur,
sunt nemişcat
la sunetul lor,
la tropotul lor
iau aminte,
le dau drumul,
dar ele mă preferă,
mă ţin
să fiu de aur
divin.

Moartă lume
mă-ncurcă-n drum,
m-am împiedicat de cadavrul ei
mai alaltăieri,
şi m-ar fi vrut,
m-ar fi devorat,
m-ar fi atras în păcat,
sunt mort
pentru moarta lume
nicicând nu o să-mi placă
mirosul ei de hoit
m-a năpădit pe dată,
dar eu sunt viu
pentru Cel ce trăieşte
şi viu am să rămân,
las moarta lume
ca să plece
pe un alt drum.