martie 29, 2013 la 8:09 pm (Uncategorized)

***
martie 1, 2012 la 8:56 am (Uncategorized) • Editare
Două flori de pe perna mea
mi-au zâmbit
era ceva real
iar eu nici vorbă obosit.
la a doua privire
toate florile-mi zâmbeau
deşi mă-ndoiesc şi acum
privirea mea
a fost puţin distrasă
de-un gând puţin mai realist
florile zâmbeau mai dinainte
sau poate perna mea
s-a murdărit.
şi nici nu ştiu ce să mai cred
de-această pernă,
dar două flori n’această seară
mi-au zâmbit
aşa am vrut să cred
şi-aşa a fost,
că mi-au zâmbit
doar două flori din pernă
nu pare s-aibă rost.

februarie 28, 2012 la 10:20 am (Uncategorized) • Editare
Pagini albe de magie
daruieşte iarna asta
şi plecată din câmpie
răscoleşte acum creasta
…
sus pe munte e albeţe
brazii au îmbătrânit
fulgii vin răzmaţi în beţe
şi s-aşează la dormit
…
pe pământ omătul moare
în straie de răsărit
să ne binecuvinteze
cu belşug de sus venit
…
dar când fulgii ne lipsesc
şi omătul nu mai moare
răsare doar ce-i firesc
fără banala ninsoare
…
e o lege ce-i nescrisă
iarna să avem ninsoare
pământul să se sfinţească
prin straie de sărbătoare
…
doar Cel bun, El hotărăşte
când s-o dea , şi când să vină
căci El vrea pe mulţi la slavă
în glorie şi lumină
…
şi de-ar fi murim cu toţii
fără de belşug şi glie
încă unul să găsească
Calea către veşnicie.

***
octombrie 29, 2011 la 1:59 pm (Uncategorized) • Editare
Am văzut un înger rănit
că Dumnezeu fusese hulit
l-am zărit așternându-se jos
vindecarea lui era Hristos
…
era un copil născut din foc
și trimes era pe orișiunde
purta cu el mesajul dăruit
grăbindu-se să-l ducă, ca un fulger
…
și-n ceata cea de îngeri, Dumnezeu
avea un număr neștiut de nimeni
și voia Lui din cer o transmițeau
veneau din cer pentru un singur Nume
…
și-am mai văzut un înger murdărit
era doar pentru el, și pentru lume
tot ce avea de spus, doar de hulit
era un înger ce fusese izgonit
…
se bate lumea pentru îngeri, pentru demoni
dar nimeni pe Isus nu-l vrea
și nimeni fără jertfa Lui v-a sta
toți însă într-o zi se vor pleca.

vremea
octombrie 29, 2011 la 1:45 pm (Uncategorized) • Editare
peretele acesta s-a crăpat
vremea a fost mai tare
eu, om, m-am schimbat
cu vremea m-am slăbit,
vremea s-a pus cu noi
si-a învins.
dar am văzut și vremea slabă
o purta Dumnezeu
cumva, aruncată-ntr-o desagă
Dumnezeu e mai tare.
și-am auzit atunci :
s-a dus și vremea;
Dumnezeu nu se schimbă!

***
octombrie 29, 2011 la 1:32 pm (Uncategorized) • Editare
astăzi e mai mult decât ieri
ieri a fost o zi
mâine va fi mai mult decât astăzi
astăzi a fost
mâine va fi.

viaţa, o bucată de ziar
ianuarie 19, 2011 la 10:21 pm (Uncategorized) • Editare
17 01 2011
viaţa, o bucată de ziar
din ziarul veşniciei ruptă
citim şi ne temem că e prea murdară
dar trecem la luptă.
şi luptăm cu ispite, cu frici şi nevoi
în toate Domnul ne-ajută
carnea e grea şi-mbibată-n noroi
dar Duhul spre cer ne avântă.
o bucată de ziar, o viaţă, o faptă
ceva se va scrie o dată de noi
dacă vom crede, vom primi o răsplată
ori iadul va arde bucata din noi.

De logodnă
ianuarie 10, 2011 la 12:52 pm (Uncategorized) • Editare
26 12 2007 pt Cristi&Cristina
O singură iubire
până să vadă
şi văd acuma
fiindcă au iubit
şi stau în faţa noastră
ca dovadă,
ne-au dovedit
şi azi ei se iubesc
de logodire
ei fac un legământ,
doar o iubire
pân’ la mormânt.

***
ianuarie 10, 2011 la 12:45 pm (Uncategorized) • Editare
30 08 2007
Întoarce-te la calea dreaptă
Întoarce-te la tot ce-i sfânt
De vrei ca Isus să te aibă-n pază
Şi- veci tu Lui să-i fii supus
…
Nu poţi lărgi această cale
De vrei s-alegi al lumii gând
Isus nu e îngust, dar calea
Ea e îngustă pe pământ
…
Stai contopit mereu în viţă
Mereu de El tu să fii prins
Să ai dorinţa mereu sfântă
În dragoste tu să fii stins
…
O foaie albă tu să ai destinul
Şi doar în viţă să te laşi crescut
Căci doar în Domnul tu ai libertate
Poţi fi in Tatăl sau pierdut.

***
ianuarie 10, 2011 la 12:15 pm (Uncategorized) • Editare
10 12 2007
Trăiesc senzaţia
că sunt nemuritor
când mă gândesc
la viaţa care va să vie
mă-nsor
şi ştiu momentu
l-am învăţat pe dinafară
numai că nu e timpu meu;
am rămas corigent
la trei materii
poate la anu’
voi avea nuntă
real.

***
ianuarie 10, 2011 la 12:10 pm (Uncategorized) • Editare
27 12 2007
Divinitatea se-ascunde
de sus în jos
se vede peste tot
că Dumnezeu e totul
atunci când eu nu pot nimic
El poate totul
în inspiraţia Lui
mă aflu şi eu
şi sar până-n cer
revin, şi mă mir,
El m-a intuit
şi mă ştie
chiar şi ce scriu
o poezie.

***
ianuarie 10, 2011 la 12:03 pm (Uncategorized) • Editare
26 12 2007
Nemernic să fiu
căci Domnul cel viu
pentru mine s-a dat
m-a iertat
şi primit-am iertare
o nouă natură
în loc de ură
mi-a dat bucurii,
nemernic să fiu
în ceruri voi trece liber
ca fiu
copil de Rege
eliberat de patimi şi păcat
voi trece împărat.

***
ianuarie 10, 2011 la 11:57 am (Uncategorized) • Editare
15 09 2007
Anii pierduţi din viaţă
Domnul nu-i dă ‘napoi
Pierduţi sunt pe vecie
Anii ce-au curs prin noi
…
Iar alţii buni de-asemeni
Nu poţi trăi din nou
Ia-ţi azi înţelepciune
Şi un stilou
…
Notează ce e bine
Scrie şi ce e rău
Adu-ţi aminte iarăşi
Că nu trăieşti din nou
…
Doamne fărădelegea iartă-mi
Din anii răi trecuţi
Dă-mi azi înţelepciunea
Unui nou început
…
Şi ţine-mă în Tine
Păzit de mâna Ta
Că doar aşa de viaţă
Eu mă pot bucura.

***
ianuarie 10, 2011 la 11:44 am (Uncategorized) • Editare
14 09 2007
Mi-e frică de mine
Mi-e frică de nori
Mă sperie gândul
Într-o zi ai să mori
Şi stau şi aştept
Alte gânduri mai brave
Să mă încerce, să fiu încercat
Să mor să trăiesc prin iubire
Eu am un curaj încercat.

***
ianuarie 10, 2011 la 11:35 am (Uncategorized) • Editare
15 09 2007
Am fost minţit de minte
M-a părăsit la rău
A luat-o pe căi strâmbe
Şi după ea şi eu
…
Am fost fugit de minte
În negură am fost
Orbit de solzii lumii
Nu aveam nici un rost
…
Mi-am ruinat viaţa
Minţit de-un gând firav
Prin voia mea perversă
Era să fie grav
…
Dar ultima secundă
M-a oprit
În ceasul doisprezece
Eu m-am trezit.

Psalmul 28
ianuarie 10, 2011 la 11:25 am (Uncategorized) • Editare
15 09 2007
Ascuţeşte-mi urechea
Ca surd să nu rămân
Vreau să ascult şi astăzi
Cuvântul tău cel bun
…
De te deparţi de mine
Ajung ca cei din groapă
Ascultă-mă când strig
Nu-mi lua suflarea toată
…
Nu mă lua cu cei răi
De pace când vorbesc
Au rău în inimă
Faptele lor vorbesc
…
Căci Tu îmi asculţi ruga
Doamne, Tăria mea
În Tine mi se-ncrede inima
Cu tot poporul tău te voi lăuda.

mai nou
decembrie 28, 2010 la 10:42 am (Uncategorized) • Editare
anul acesta cerul e mai nou
şi-aseară s-a-noptat cu stele multe
mâine va ninge şi va fi un semn
de ger, de bogăţie, de cuvinte
…
cerul acesta poate fi mai nou
mai nevăzut aşa de ani de zile
e ochiul bun şi tu mai bucuros
de-a întrupării sărbătoare care vine
…
anul acesta totul e mai nou
şi cerul, şi pământ, şi-a ta făptură
când inima şi ochiul se-nnoiesc
şi cerul se mai scapă de uzură
…
ce nouă sărbătoare a-nceput
şi cerul nou se vrea în armonie
Hristos se naşte şi în tine vrea
Un cer mai nou, un cer şi-o veşnicie.

***
decembrie 28, 2010 la 10:25 am (Uncategorized) • Editare
30 11- 1 12 2010
păcatele sunt grele
adevărul înalţă
murdărit de ele
au rămas amprente pe clanţă
urcai dinspre pământ spre cer
nimic nu te oprea
căci tu crezusei
alb ţi-era veşmântul
şi nuferi
aveai în piept o nouă răsuflare,
te pocăisei
de când făcuse cerul strigare
te bucurai ca nou venit pe lume
iubeai un singur Domn
urai o lume
te-ai desbrăcat de tine
şi-ai fugit
şi-un nou mormânt de viaţă
ai primit.

***
noiembrie 11, 2010 la 9:03 am (Uncategorized) • Editare
02 09 2007
Se-aud ploi la geamuri
ce joacă pe casă
pe ciment se pun
şi plouă de toamnă
se varsă în sat
pictură cu cântec s-a lăsat.
S-a oprit
şi m-a luat tremuratu’
mă udase în urmă cu-o zi
m-a udat chiar şi azi
dar nu-mi pasă
nu mă va ploua zi de zi.

***
noiembrie 3, 2010 la 8:25 am (Uncategorized) • Editare
a mai murit un om
şi încă nu
s-a săturat pământul de ţărână
se-ngroapă morţii rând pe rând
iar veşnicia lor e luată-n glumă
…
duhul din cer suspină între carne
de Dumnezeu tot mai puţin
viaţa e un abur care trece
dar ce rămâne e un dat divin
…
la sfârşit Dumnezeu va alege
pe cei aleşi îi va mărturisi
avea-vor toţi un drept şi-o moştenire
şi cu a Lui iubire vor iubi.

amprentă de Dumnezeu
octombrie 13, 2010 la 7:19 am (Uncategorized) • Editare
11 10 2010
am zărit în creştini o amprentă
era ceva …, ceva interior
pe faţa lor un bob plin de lumină
strălucitor
…
o ploaie de stele pe pământ
lumină să dea, lumină din lumină
oasele morţilor ce-au dat în scârţâit
revină
…
carne, o carne ce miroase a greu
i s-a dus suflarea pe drumuri
a murit Dumnezeu, şi din viermi a făcut
fluturi.

o culoare cunoscută
octombrie 11, 2010 la 12:31 pm (Uncategorized) • Editare
verdele din iarba asta nu-i de-aici
nici din pământ de undeva
culoarea asta s-a plouat cândva
n-am vrut s-o opresc
n-am putut s-o ţin
verdele acesta era ceva divin;
am adormit şi-am tot vorbit
şi-n timp ce tot vorbeam
în verde mă odihneam
şi-am înţeles apoi pe înserat
de unde-i verdele din iarba asta
rămăsese o cutie şi ceva
de când Dumnezeu îşi vopsise fereastra,
şi tot privind către fereastra Lui
mă odihneam din ce în ce mai bine
fusei un om prin lume şi trecui
şi-am înţeles că verdele rămâne
doar în cutia Lui.

vise de tinichea
septembrie 29, 2010 la 7:36 am (Uncategorized) • Editare
24 09 2010
eu nu am avut niciodată vise de aur
sau de pietre nestemate
visele mele sunt prea neînsemnate
mă duc sau vin
de departe mă reţin
sunt legat de două lanţuri
aici şi acum
rănit şi-ncovoiat
nu pot zări vise de aur curat
ce se află în munţii credinţei
visele din mintea mea
sunt nişte vise de tinichea.
ceva mă conduce în minte
zăresc o dorinţă fierbinte
un vis cu bătaie mai lungă
privesc către el şi pe dungă
zăresc câteva nestemate
am şi eu vise nemăsurate.

garderoba din cer
septembrie 29, 2010 la 7:27 am (Uncategorized) • Editare
22 09 2010
eu nu număr zilele
măsor faptele
câte două fapte pe an
de-aş fi în stare
lumea ar cădea în mirare
veşnicia lumii de-apoi
e privită cu ochi de strigoi
se-ndreaptă lumea
spre groapa de gunoi
doar creştinii fac fapte
morţii put
creştinii pot
câte şapte
într-o bună zi voi sări în cer
vreau să-mi văd garderoba din şifonier
dar totul e prin har
vorbele mele tresar
câte două sau şapte pe an
s-or strânge la sfârşit
şi-or fi mai multe
faptele nu-s pentru cer
faptele sunt făcute în El.

cerul
septembrie 20, 2010 la 7:31 am (Uncategorized) • Editare
17 09 2010
cerul reprezintă ceva
pământul dedesubt îngână
mocnită i-e vorba de blestem
păgână
…
cerul reprezintă ceva
pământul dedesubt şopteşte
viaţa se-arată, blestemul cumplit
se-opreşte
…
cerul reprezintă ceva
pământul dedesubt vorbeşte
el a vorbit, sau în cer Cineva
domneşte
…
cerul reprezintă ceva
şi-un scaun de domnie s-arată
veşnicia e-n mâinile Lui
judecată.

***
septembrie 8, 2010 la 12:29 pm (Uncategorized) • Editare
07 09 2010
pe cărările Tale
se găseşte răspunsul
Un răspuns pironit pe o cruce
iar o tablă de lemn purta scrisul
este Regele ce iertare aduce
un mesaj neuitat, scris cu sânge
amplasat la intersecţia dintre viaţă şi morţi
învăţăm alfabetul cu cei ce nu vor să creadă
şi le spunem că Isus îi aşteaptă la porţi
viaţa se găseşte în răspunsuri
dar răspunsul acesta îl ştim
Cel ce ne iartă e Unsul
Adevărul pentru care murim
mijlocim despietriri din păcate
din noroi s-o trezi cineva
împărăţia Lui este aproape
şi va fi exclusiv pentru robi
haine de neprihană Domnul împarte
primeşte! venirea aprobi.
după istoria cea pământeană
vor începe ere de aur
vom străluci de la Domnul putere
ca un tezaur.

o secundă de iubire
septembrie 8, 2010 la 12:14 pm (Uncategorized) • Editare
06 09 2010
o secundă de iubire m-a cuprins
două momente m-aşteptau să-mi spună
trei ceasuri au vegheat să dau răspuns
de patru zile cerul mă tot sună
nu vorbesc, în iubire nu se vorbeşte
m-a-nvăţat un bătrân sau un gând
iubirea cu iubire se creşte
şi se samănă cu cer pe pământ.
cinci ani de zile-am încercat să fiu
şase decenii vrură ca să spună
şapte secole le-am trăit în târziu
şi opt milenii pline de uzură
şi-ar fi mai multe de-ar fi să despart
viaţa se desţese-n mii de fire
ca un ecou şi acum răsuna
o plină secundă de iubire.

***
septembrie 8, 2010 la 12:02 pm (Uncategorized) • Editare
04 09 2010
cerul de deasupra mea
e-un orizont deschis
pentru mine şi oameni
între noi şi Dumnezeu
e un fel de comunicare
de la noi o mulţime de vorbe
de la El ascultare
e la modă să fim farisei
faptele programate pe la colţuri
zeciuială şi post
cârpe murdare aruncate spre cer
vorbe iubirea nu are
e jertfa ce-o vede doar El.

***
septembrie 8, 2010 la 11:55 am (Uncategorized) • Editare
03 09 2010
o vrajă, o scânteie, o lumină
trăind în lumea de idei
pământul a intrat în fiinţă
şi-n fiinţă s-au unit toate trei
…
contemplare şi-o lume de basm
prin Cuvânt a venit din nimic
în noroi Dumnezeu s-a băgat
să creeze un Sine mai mic
…
în vrajă plutea tot pământul
viaţa ce se creiona
scânteia venită din ceruri
lumină dădea
…
voinţa din cer a fost bună
dar omul în rău s-a oprit
noroiul noroi să rămână
căci s-a vrut Dumnezeu infinit
…
după secole întârziate
a venit Cineva pentru vină
o viaţă am primit după moarte
o vrajă, o scânteie, o lumină.

***
septembrie 8, 2010 la 11:42 am (Uncategorized) • Editare
02 09 2010
zilele veşniciei se aseamănă cu zilele toamnei
rodul se strânge şi va fi numărat şi atunci
îşi vor căra oamenii faptele bune cu sacii
saci prea grei pentru cer
veşnicia atârnă de firul roşu
cerul nu-i prea departe pentru prietenii Lui
viaţa de vecie va rodi şi pomul vieţii
Dumnezeu va fi examinator printre vizitatori
se vor lua capetele drept probe
şi analiza Sângelui nu va lipsi
vom fi primiţi şi Fiul Rege se va ivi
vom sta la masă bând al său sânge
şi trupul său îl vom împărţi
vom râde cu un ochi şi cu unul vom plânge
şi vom dăinui.

început de toamnă
septembrie 8, 2010 la 11:29 am (Uncategorized) • Editare
01 09 2010
frigul de toamnă abia a-nceput
căldura se pierde cu firea
melancolice frunze se lasă în vânt
iar copacii îşi pleacă privirea
…
zile scurte deveniră zilele lungi
rodurile se-mbujorează pe rând
toate se-apleacă ca să le strângi
şi toate se varsă curgând
…
norii se-adună pe cer la taclale
vorbele lor se preschimbă în ploi
soarele ascuns de privirile goale
dă căldura ‘napoi
…
viaţa normală îşi continuă cursul
e toamnă, dar nu pe vecie
norii scapă iar un vânt suflă versul
viaţa veacului ce va să vie
…
zi de toamnă, frigul s-a înrolat
cerul zice de mânecă lungă
pătrunde-te de Domnul şi vino-n al Lui sfat
toamna veşnică să te ajungă.

***
septembrie 8, 2010 la 11:13 am (Uncategorized) • Editare
31 08 2010
Strecoară norii ploaie din cer
şi-mbie văzduhul şi prospătă-i glia
se-mprăştie îngrijorarea se-arată bucuria
şi ţărâna udată se destinde niţel
…
fumul sâlniciilor oamenilor
a produs ploi acide ce conţin păcat
e starea în care oamenii se plac
în nori se-nalţă din nori cobor
asta e lumea în care oamenii mor
…
sumbritate…, orgoliu, şi cerul de fier
nu primeşte rugăciuni
doar de-ale sfinţilor
în cer se ştie, nu se intră oricum
pe pile sau pe relaţia cu Isus Hristos
…
în viaţă se intră doar ciung, chior sau şchiop
căci mediul i-a afectat pe toţi
nu mai coboară nici îngerii
să nu prindă praf de moarte
trimet doar scrisori de lamentaţie
celor cu inima netăiată împrejur
…
plouă dar mulţumiri nu se aud
n-au muritorii bunul simţ al credinţei
sunt nenăscuţi încă
de-aceea faceţi gălăgie!
poate-or mai veni pe lume câţiva plozi.

***
august 30, 2010 la 9:23 am (Uncategorized) • Editare
22 08 2010
lui Titus Achim
………………………..
a adormit în patul meu odată
prea obosit de drumu-acela lung
şi s-a trezit în noaptea luminată
cu câteva minute mai târziu
…
era prea mult să-i cer să se ridice
căci eram prieteni şi el obosit
şi l-am lăsat mai mult şi i-a tihnit
era în noaptea când ne-am despărţit
…
scriam acum la masa mea cea veche
trezindu-mă m-am pus şi eu în pat
şi-mi părea totul foarte-ntârziat
eram în locul meu cel luminat
…
uitându-mă afară-n noaptea grea
două secunde îmi şoptiră focul
şi-ntr-adevăr tot cerul se umplea
de stelele aprinse în tot locul
…
şi-un gând în pieptul meu bătea
tot tremurând din mână-n mână
în noaptea nouă cu stele pe ea
ce aştepta un zori peste o lună
…
trecuseră minute şi plecase
dar eu într-un mormânt mai liniştit
mă ascunsesem să-i fac poezie
şi am făcut-o, dar nu s-a oprit
…
îşi continua drumul fără să ştie
l-am anunţat prin gând dar nu venea
şi-n fuga mare am trimes o stea
să îl oprească-n drum şi să i-o dea
…
m-am dat bătut gândind la acea seară
cu câteva minute ce trecu
mai vino te aştept şi altă dată
să îţi mai fac o alta, de ce nu.

***
august 30, 2010 la 8:53 am (Uncategorized) • Editare
în văzduhul de aur
al vieţii de creştin
s-au arătat negrii nori adeseori
am vrut să-i dau la o parte cu palma
dar mâna mergea-n gol
am strigat nebuneşte
fă-mi văzduhul liber
dar am strigat în van
şi-am înţeles
Domnul nu-i robul nimănui
de-atunci m-a ascultat
mi-a redat orizontul
văzduhul de aur
şi-am văzut o mână
străpunsă de un cui
alungându-mi negrii nori
era Isus robul meu.

***
august 30, 2010 la 8:40 am (Uncategorized) • Editare
între două gânduri
să-mi trimeţi gândul cel bun
dintre două căi
să mă faci s-aleg calea cea îngustă
să m-ajuţi să sper
când deznădejdea mă apasă
şi m-ajută să iert
şi mă iartă.

Poeme surde
august 30, 2010 la 8:34 am (Uncategorized) • Editare
13 08 2010
dedicată mentorului meu Marius Cruceru
……………………………………
Poeme surde
eu tot aud
tot tac în mine
tot vin şi fug
şi-ncerc să prind
si-ncerc să scriu
da-n ora asta
e prea târziu
…
şi-ncerc să fug
şi ele vin
la ora asta
nu-i prea puţin
şi vin încet
se-aştern pe rând
se ţin de mine
gând după gând
…
or fi de-afară
din înnoptat
s-a lăsat seara cu un oftat
şi poate mintea de-atât gândit
a rămas caldă spre răsărit
şi-am zis să urlu
vorba să-mi ia
poeme surde
să vină-aşa.

***
august 30, 2010 la 8:16 am (Uncategorized) • Editare
22 07 2010
Departe de-aş fi de Tine
aş cere naturii să mi Te apropie
dar natura nu Te ţine
m-aş târî din toate încheieturile
ca un vierme
c-aşa m-am născut
din pământ
…
aş cere luminii să mi Te dea
şi întunericului să nu mi Te oprească
aş sări spre bolta cea cerească
doar o veni, doar o veni
…
m-aş agăţa de-un heruvim
în trecere
dar nici heruvimii nu mai trec pe la mine…
lumina asta vine din cer
sau de la inimă
Te-am descoperit
Tu erai Cel din spatele luminii
ţineai candela Ta peste univers.

Întâmplare
august 30, 2010 la 7:57 am (Uncategorized) • Editare
12 07 2010
Privesc pe geam şi ştiu că-i vis
sau poate simplu întâmplare
mă ţin de geam cu câte-un scris
mă uit la lumea ce mă doare
…
M-arunc acum cu gândul sus
sau întunericul ce moare
mă duce-n astrele ascuns
să pot privi o întâmplare
…
Ajuns acolo sus mă ia
o stea şi îmi arată nordul
şi întunericul de ea
tot fuge şi fugit e totul
…
Mă simt ca-n sânul lui Avram
şi zic spre mine-i întâmplare
dar firea încă o mai am
am de crescut, mă fac mai mare.

***
iunie 24, 2010 la 3:08 pm (Uncategorized) • Editare
Senin
cer de sticlă
ochii mei se oglindesc
în stele
nu cade nici o stea
nu cade nici o noapte
am vorbit
şi-am tăcut
las’ să lumineze şi viaţa mea
gata cu vorbele

***
iunie 24, 2010 la 3:03 pm (Uncategorized) • Editare
Plouă cu neprihană
tot vine mereu
să ştie toţi oamenii
se cerne Dumnezeu
doar o mai prinde ploaia
câţiva cu păcatele neiertate
sunt mulţi cu protecţie
anti-Dumnezeu
dar cred
cred că pe cei ce nu-i udă schimbarea
îi va uda cu foc
se va spune atunci
plouă cu judecată

aproape Dumnezeu
iunie 24, 2010 la 2:56 pm (Uncategorized) • Editare
să vreau
mă simt Dumnezeu
numai Dumnezeu voieşte
să pot
mă simt Dumnezeu
numai Dumnezeu poate
să cunosc
mă simt Dumnezeu
numai Dumnezeu cunoaşte
să iubesc
mă simt Dumnezeu
numai Dumnezeu iubeşte
să păcătuiesc
mă simt singur
Dumnezeu nu păcătuieşte

***
iunie 24, 2010 la 2:49 pm (Uncategorized) • Editare
Viaţa
cuvinte fără sens
curge ca un izvor prin noi
ne spală de noroi
apă
zbateri pentru menţinere
în noapte
viaţa se transformă
în şoapte
dimineaţa se trezeşte viaţa
şi moare orice moleculă
ascunsă de căldură
ce viaţă-i iarna
îngheaţă-ne Doamne
în culoare de alb

***
iunie 2, 2010 la 10:14 am (Uncategorized) • Editare
5 01 2010
Sfârşit de an
totu-i bătrân
şi noul bate-n geam.
S-a îmbrăcat natura cu zăpadă
căzută de la Domnu’ din ogradă
ca o minune a venit să deie
belşug celor avuţi
şi celor din bordeie
ca purpura de-a fost al vost păcat
s-a-ntors ca o zăpadă
lăsată peste sat
Şi ne-a-mbrăcat Domnul
cu straie de zăpadă
neprihănirea-n dar a fost dovadă
că ne iubeşte şi în alb ne vrea
transformaţi în zăpadă
crescuţi în nea.

***
iunie 2, 2010 la 10:03 am (Uncategorized) • Editare
2 12 2009
Prin aer privesc
să văd vântul care nu se vede
prin oameni privesc
să văd Duhul ce pururi lucrează
natura suspină,
s-ar înălţa la El
toate s-ar vrea Dumnezeu
coboară Doamne
şi-ncurcă-le limba.

***
iunie 2, 2010 la 9:54 am (Uncategorized) • Editare
21 11 2009
M-am simţit liber astăzi
legat cu funia lui Hristos
era de dragoste
poveste reală
am fugit
nu mă ţinea nimic
nici măcar aerul
să-L respir
să-L îmbrac
să-L împărtăşesc.
duceţi-vă şi faceţi ucenici!
căci robi sunt mulţi
ai păcatului.

De aripă
octombrie 29, 2009 la 11:27 am (Uncategorized)
07 10 2009
m-ai apucat de-o aripă
Te ştiu
şi m-ai suit pe înc-o treaptă
viu
şi nu m-am plâns
deşi-mi venea să plâng
sunt mare de acum
mi-am spus în gând
ai aruncat spre mine
cu un tăciune-aprins
m-a aşternut în faţa Ta
învins
dar sunt înviat
am aripi bune de luat
doar pe Tine te las
să mă ţii de aripă.

Reîntregire
octombrie 29, 2009 la 11:17 am (Uncategorized)
29 09 2009
Ai furat un timp
din veşnicie
mi-ai creat destinul
l-ai împletit cu durere
tăcere
mi-ai spus că mă iubeşti
sus pe cruce
şi ştiu că Tu voieşti
eu nu cer
mi-ai spus că am murit
Tu primul
Te vreau de Tată
eu copilul

Mulţumire
octombrie 29, 2009 la 11:11 am (Uncategorized)
28 09 2009
mai mult decât frunze
vreau a-Ţi culege
un rod mai bogat
decât anul trecut
te vreau mai pe Tine
în fapt a Te ţine
mă zbat şi reiau
totul de la-nceput
…
am de cules şi fructe
şi roduri alese
din inima mea
pentru Tine Isus
iar roada ce-atârnă
pentru tine va merge
în cămările Tale
în silozul de sus
…
un fir de nisip
de aur curat
mulţumiri pentru rod
am uitat
aduc totul
mă aduc chiar pe mine
pentru anul acesta
pentru anii ce vin
eu aduc mulţumire
mă închin
…
şi mai vreau să îţi dau
pământeşti mulţumiri
pentru ce faci
din umila ţărână să crească
ne arunci colorat rod venit
din iubirea cerească
…
de plinătatea Ta
vreau să mă bucur
şi să culeg la rodul
ce mi-l dai
căci pâinea Ta şi sângele
sunt duhul
ce duc pe păcătoşi în rai.

O secundă
octombrie 29, 2009 la 10:51 am (Uncategorized)
18 08 2009
Fugărit de timp
m-aşez o secundă
foarte mişcătoare şi nesigură
m-alungă
e doar în trecere
din zi spre noapte
poartă cu ea o fundă
şi şoapte
ea ţine cu timpul
eu vreau veşnicia
În mână ţin două secunde
una îmi bate prezent
cealaltă vine
sunt două măsuri
la prezent
le trec şi nu trec
mă pătrund

Fugă-n cer
iulie 8, 2009 la 8:27 am (Uncategorized)
2 06 2009
Şi poate c-am să fug o dată până-n cer
Pe urma unui înger
Să urc pe treptele veşniciilor
Şi să-mi iau sfinţenie pe nerăsuflate
…
Să nu gândesc nimic, doar să mă aflu
În ceruri noi, să tac vorbind un pic
Să nu am alt, dar să privesc spre Altul
Să-mi fac înveşnicirea, mă ridic
…
Dar nu-mi vrea cerul să-mi rămână cer
Că mai am de trăit un ceas sau două
Mă uit afară, e-norat sau plouă?
Pământul m-a-ncolţit, mă vrea napoi,
Cer sper!

Al doilea Adam
iulie 8, 2009 la 8:14 am (Uncategorized)
Moartea a lovit în ţărână
A lovit pe cei doi în blestem
Au ieşit din Eden, şi o urmă
Lăsat-au pe piatră un semn
…
Un semn de păcat şi-amăgeală
De pietre să fie ucişi
Cei ce n-au lege, nici tocmeală
Căci legea dă în cei stinşi
…
Pe piatră se vede un sânge
E sânge de om şi divin
E Domnul Isus care plânge
În Ghetsimani luând paharul plin
…
Al doilea pământ străluci
Cum arde-n cuptor ce-i de preţ
Să ducă-n Eden mântuiri
Pierdute la ultimul preţ
…
Şi astăzi e viu tot pământul
Primind prin pământ ce-i ceresc
În rege se pleacă Cuvântul
Iar rugăciunile se împletesc.

Dorinţă de rai
iulie 8, 2009 la 7:57 am (Uncategorized)
21 05 2009
Să torni cu mine un cuvânt aş vrea
În valea umbrei morţii când m-oi trece
Pe întuneric Tu-mi fii candela
Adăposteşte-mă atunci când mi-este rece
…
Du-mă pe stânca Ta
Lumina mea să bată împrejur
Şi dă-mi Doamne ce numai Tu-mi poţi da
Afericeşte-mă şi dă-mi contur
…
Înmugureşte-mă Doamne cu gândul Tău
Povăţuieşte-mă cu dreapta Ta
Trimite-o rază în tot ce e rău
Desparte-n mine comete de stea
…
Şi tot pe-aci să vin, pe a Ta cale
Să mă sfinţesc cu umbletu ce-mi dai
Să-mi piară mărăcinii din picioare
Să cred din toate că m-ai dus în rai.

***
iulie 8, 2009 la 7:41 am (Uncategorized)
Din încăierarea sufletului cu lumea
au ieşit scântei,
răbufnea firea asupra Duhului
inima-mi căzuse împărţită.
Pofteau pe rând
tot ce mai rămăsese din mine,
mi-am spus :
eu trăiesc după legea lui Hristos!
El să domnească-n mine
nu mai vreau tot ce-i păcătos
nu mai vreau iar ruşine;
Şi atunci Hristos
mi-a trimes prin duhul lui
dragoste şi pace,
eram singur,
dar în mine
două forţe luptau
cine câştigă bătălia?
războiul a fost câştigat.

***

ianuarie 9, 2009 la 2:51 pm (Uncategorized)
5 01 2009
Când sunt pe drum
cu Tine nu sunt singur
şi merg pe drum
aşa de liniştit
Tu mă învredniceşti
şi eu sunt vrednic
şi potolit,
…
Căci nu sunt singur
credincios pe lume
sunt mii de mii
ce credinţa o ţin
inima lor de viaţă-i
pentru Domnul,
şi sângele-i divin
tot curge pentru mulţi
ce vor să creadă
să vină-n slavă
după ce-au crezut
cu îngerii să propovăduiască
celor ce nu aud
…
să vină cei neînsemnaţi
la Domnul
să vină după uliţi
cei poftiţi
căci au răscumpărare
chiar în moarte
ei sunt primiţi
…
şi haine li se dă
cu preţ de sânge
plătite de Hristos cândva
să ne îmbrace cu neprihănire
în slava Sa.

Inspiraţie
ianuarie 9, 2009 la 2:37 pm (Uncategorized)
26 10 2008
Inspiraţie,
aud picurând
respiră cineva lângă mine
ţipă un creion din gură de şarpe
stă sus şi-i ascunsă
sus dincolo de munţi
se-ngraşă veşnicia
Dumnezeu aruncă cuvinte
El e!
Toate tresaltă
toate aud
ajung la plinătate
într-o altă lume
aici doar gustul să-mi rămână
dincolo e veşnicia
Inspiraţie.

***
ianuarie 9, 2009 la 2:30 pm (Uncategorized)
15 10 2008
Un singur gând
m-ar duce catre tine
spre bolţi înalte
univers deschis
mă uit la soare
până văd orbire
dar nu eşti Tu
ele îmi dau de ştire
că eşti mai sus
şi-n sus te caut
şi Te vreau
mănânc dintr-un cuvânt
cuvânt ce te conţine
gândul era
Sfinţire.

august 22, 2008 la 10:24 am (Uncategorized)
La fiecare umblet
să iau seama
glezna să nu-mi scrântesc
pe căi străine
să pun piciorul drept
pe orice stradă
să aflu adevărul
din ruine

…
Să Te găsesc
la orice căutare
să-mi aflu adevărul
şi în vine
îmi bate inima
puţin mai tare
eu Te găsesc acuma
din ruine

…
Îmi aflu adevărul
nu-i târziu
să-mi cercetez
mărunturile toate
Te contemplez
chiar de e zi sau noapte
mă cercetez
şi sunt pe a Ta cale
iau calea adevărată
din ruine.

august 22, 2008 la 10:13 am (Uncategorized)
Răsturnat pe-o parte
îţi trec gânduri deşarte
pe care mintea
nu vrei să le ştie
sau să freamăte
deasupra capului tău
te adie vântul
uneori suflându-ţi crengile mai tare
eşti plin de putere
verdele îţi joacă prin frunze
şi trupu-ţi vibrează a nori.

Încercare de portret
august 22, 2008 la 10:07 am (Uncategorized)
Te-aş descrie din creion
dar aş avea doar forma
sau o poză aş căuta
dar aş avea doar culoarea
aş vrea să te am
să pot descrie mai bine
iubirea dintre noi
ce acum e absentă
e doar o imagine stridentă
în mintea mea
ce mă face sa caut
să mă rog, să aştept
găsind-o nu departe
la câţiva metri
în adâncul meu
îşi sădise iubirea
o fată drăguţă
semizeu.
scrisă în Anglia 2003

***
iunie 19, 2008 la 11:34 am (Uncategorized)
Un drum spre Tine
a clădit Hristos
e-un drum de cruce
care cerurile le-a deschis
n-aveam un altul
ca sa poata duce
intenţiile noastre-n paradis

…
şi-a suferit
şi a murit Hristosul
pe cruce ţintuit în locul meu
căci trebuia să moară
şi să ducă
mai mult de un popor
la Dumnezeu

…
El este Calea
azi spre libertate
te scoate din robie
dacă crezi
O, vino ! crede azi Cuvântul
fă paşi ca să-L urmezi

…
Căci El te-a transforma
ca pe un înger
şi-un slujitor de foc
ai fi ţinut
eşti plin de pace-acum
în noul cuget
tu azi eşti liber
croit e noul drum.

Împărtăşire
iunie 19, 2008 la 11:18 am (Uncategorized)
Trupul tău frânt
păcatul meu mult
sângele-ţi jertfit
păcatul meu cumplit
Noi am murit, şi-am înviat,
noi ne-am unit
eu cu Tine-n mormânt
Tu mi-ai dat mâna
m-ai înviat
şi-s viu pe totdeauna.

***
mai 12, 2008 la 8:24 am (Uncategorized)
11 05 2008
M-ai transformat
cu o sămânţă de-nviere
m-ai înviat din putrezirea mea
să simt că ochii mi-i deschizi
azi spre vedere
să ştiu că-n palmă
tu mi-ai pus o stea

…
Eu am murit cu Tine
O, Hristoase
Cu Tine-n putrezire, în mormânt
Mi-ai rourat o nouă dimineaţă
Tu ai murit,
şi astăzi eu sunt frânt

…
M-ai înviat
din bezna grea a nopţii
şi azi sunt alb
prin Cel ce-a zis :”Eu sunt”
Lumina Lui vreau să o am ca sfeşnic
aştept un cer,
ca şi un nou pământ.

Veghetorii
mai 12, 2008 la 8:08 am (Uncategorized)
03 05 2008
Pe cerul senin
lumina fiecărei stele
îmi arată cărarea
e ceasul lor
al veghetorilor mei
îmi aruncă scântei
pe ţărână
sau chiar şi pe mare
aprind totul
şi ard chiar paşii mei
un ceas mai târziu
vin zorii
fuseseră ei
veghetorii.

***
aprilie 22, 2008 la 4:55 pm (Uncategorized)
22 04 2008
În Tine mă încred
când vin furtuni,
Văd valul cum creşte
dar puterea nu-Ţi scade cu nimic,
eu plutesc pe ape
datorită Ţie
Tu eşti acolo
dar şi aici,
când eu sunt vrednic
Tu mă ridici
Tu primu’-ai fost pe ape
eu mă-ndoiesc
O creşte-mi puterea
căci te iubesc.

***
aprilie 18, 2008 la 10:29 am (Uncategorized)
18 04 2008
S-a sfârşit totul cu noi
a umbrit începutul
apocalipsul nostru
e Cuvântul viu
ce-a răsărit
în mulţi fii
în multe vieţi
el e cel ce răsare
Sfârşitul.

***
martie 7, 2008 la 9:57 am (Uncategorized)
2 III 2008
Vin rânduri de aur spre mine
vreau să le ocolesc
dar ele mă transformă
mă fac de aur,
sunt nemişcat
la sunetul lor
la tropotul lor
iau aminte,
le dau drumul
dar ele mă preferă
mă ţin
să fiu de aur
divin.

***
martie 7, 2008 la 9:52 am (Uncategorized)
Moartă lume
mă-ncurcă-n drum
m-am împiedicat de cadavrul ei
mai alaltăieri,
şi m-ar fi vrut
m-ar fi devorat
m-ar fi atras în păcat
sunt mort
pentru moarta lume
nicicând nu o să-mi placă
mirosul ei de hoit
m-a năpădit pe dată,
dar eu sunt viu
pentru Cel ce trăieşte
şi viu am să rămân
las moarta lume
ca să plece
pe un alt drum.

***
martie 7, 2008 la 9:41 am (Uncategorized)
20 II 2008
Am ferestre pe interior
şi privesc la mine prin Cuvânt,
de sus mă-nalţă
să văd în sus
mă văd pe mine
prin Isus
sunt echipat
pentru lupta din slavă
atârn de plumb
ştiu că sunt om
de-aceea
ţin capul sus,
şi nu-mi uit parola
sunt liber
prin Isus.

Psalmul 27
martie 7, 2008 la 9:34 am (Uncategorized)
9 II 2008
Mi s-a aprins lumina
este Domnul,
şi mântuirea mea
în fiecare ceas,
vroiam să tremur
dar nu aveam frică
de nici un rău
când a înaintat;
Şi când vroiau
să-mi devoreze trupul
căzut-au jos
şi nu s-au mai sculat,
acuma de-ar veni
chiar o oştire
ei nu mă bat,
căci inima mi-e bună
şi-ncrederea în El
nu s-a împuţinat;
Vreau să mă duc
cu Domnul
în a Lui casă,
să-i văd puterea
să mă minunez,
şi frumuseţea care-i stă alături
în al Lui cort
îL contemplez,
El doar,
mă va purta pe braţe
în necazuri
mă va acoperi
în cortul Lui
mi-a pregătit ca fortăreaţă locul,
în locul Lui
capul mi s-a-nălţat
peste vrăjmaşi
şi peste răi de-a rândul
laud pe Dumnezeu
ce-mi ştie cântul,
El să-mi asculte glasul
când îl chem;
Din inimă aud
caută-mi faţa,
şi eu la tine mă îndrept,
nu te ascunde
a mea mântuire
şi nu mă părăsi
la drumul greu,
Învaţă-mă cărarea Ta cea dreaptă
când duşmanii vuiesc,
nu-mi lua puterea dintr-o dată,
sunt şi ei oameni
dar asupresc
Voi fi cu Tine,
cu Tine-n bunătate
nădăjduiesc.

Mântuire
februarie 8, 2008 la 8:55 am (Uncategorized)
3 02 2008
Un sul de carte
mi-a dat veşnicia
cuvintele mi-au ars
tot ce aveam
mi-a luat păcatele
şi mi-a şters simbria
m-a înnoit cu totul
El, Hristos

…
azi nu mai merg
orbeşte pe-altă cale
urnit din loc
de vreun alt muritor
sunt drept
căci am la Tatăl judecare
astăzi sunt sfânt
căci a murit un Miel
…
şi plâng şi astăzi
pentru Cel ce-a dat
tot ce avea mai scump
sub soare
El vina vieţii
poate să ţi-o ia
primeşte azi răscumpărare.

Isaia 54
ianuarie 29, 2008 la 9:49 am (Uncategorized)
22 01 2008
Mântuire primită de la Domnul
este moştenirea noastră-n veci de veci
am fost robi
dar Făcătorul
nu ne-a mai lăsat pribegi

…
‘Câteva minute Te-am lăsat’
şi ne-ajunge timpul părăsirii
Eu te-am auzit când ai oftat
Plin de dragoste Te-am luat când erai singur

…
Căci al nostru Făcător nu ne mai lasă
Nicidecum nu ne mai dă ruşine
Iarăşi de nevastă ne va lua
Atunci vom fi bine

…
Pot să fugă munţii în câmpie
Dealurile să se facă munţi
Cred într-o iubire foarte vie
Cred într-Unul că va face mulţi.

Psalmul 75
ianuarie 29, 2008 la 9:36 am (Uncategorized)
21 01 2008
Mărim Numele Tău
O Doamne
Pe Tine te strigăm
de două ori
proclamăm a Ta minune
noi ne judecăm,
şi Tu judeci
tot la timp
toate tremure pe glie,
iar noi contratimp
Nu vă înălţaţi prea tare
tot se vede-n cer
nu vorbiţi iar cu mândrie
Înălţat e El
Poate- apusul sau pustia
să vă dea-nălţare?
Pe pământ nu cunosc altul
drept la judecare
El ridică şi coboară
peste cei răi toarnă vin,
şi îi ameţeşte-n dată
cu acest pelin
Eu voi lăuda pe Domnul
şi-o să spun la toţi
pe neprihăniţi în slavă
pe cei răi la morţi.

Pe olteneşte
ianuarie 14, 2008 la 5:15 pm (Uncategorized)
12 01 2008
Înnotai în Atlantic
cu braţele-mi vânjoase
din val în val
mă afundam
şi sus mă suia altul
cu pieptul sus
ca la armată
stângu, dreptu
sus, jos,
încercai Atlanticul
dacă mă ţine
şi mă boteză
de mă bucură cu valurile lui,
mai boteza şi pe alţii,
eu mai obosit
am ieşit
el continua ca la armată
sus, jos.

Vineri
ianuarie 14, 2008 la 5:07 pm (Uncategorized)
11 01 2008
Zi de vineri
zi de post
fiecare facă-şi
din ea un adăpost;
aruncă-ţi răutatea
ia-ţi uleiul de uns
grăbeşte de fii sfânt
căci e zi sfântă
zi croită pentru tine,
fii duhovnicesc !
dă din pâinea ta
şi-mbracă şi pe alţii
atunci vei răsări,
vei fi tu soare
şi vei încolţi,
călăuzit vei fi în zi de vineri
şi săturat vei fi în zi de post.

Biblia
ianuarie 14, 2008 la 4:56 pm (Uncategorized)
Biblia e-o carte vie
De citeşti în ea iei duh
Ea se lasă recitită
Îţi dă nou cuvânt

…
Te aprinde iar în Duhul
Şi-ţi dă un avânt
Trăieşti în cuvânt şi-n fapte
Treci şi prin mormânt

…
Şi te-nvaţă doar la bine
Cât de mult citeşti
Îţi dă-nvăţături din slavă
Doar dumnezeieşti.

 

***
ianuarie 14, 2008 la 4:48 pm (Uncategorized)
Mă doare inima de Bobotează
De frigul ce s-a instalat aseară
În sufletul ce s-a înţepenit
Nimic ce-i bun el nu a mai primit
…
Nu l-a primit pe Domnu Isus
Când jos El s-aşeza în iesle
Şi nici la botezare
Când toţi putut-au vedea a Duhului lucrare
…
Un suflet de carne, împietrit
Un om ce sufletu nu vrea să ţină
O carne ce în duh nu vrea să vină
O împietrire peste toţi trecută
…
Nu vreau să văd un om pietrificat
Sunt mulţi ca să m-apuc să-i număr
Mă vreau doar de Tatăl legat,
În suflet, de aur să construiesc un bulgăr.

Psalmul 74
ianuarie 14, 2008 la 4:35 pm (Uncategorized)
07 01 2008
Ne-ai aruncat Tu Doamne
pe vecie
şi ai turnat pe noi
numai pelin
De ce nu mai te uiţi
după ce-ai câştigat?
Ne-ai dus cu Tine
la Sion, în munte,
vrem să revii
pe unde-ai pustiit;
Cel rău a dat în noi
cu sute,
au devenit ca boii
în ale Tale Temple,
au fost cu toţii Doamne
şi-au defrişat destul
podoabele-au prădat
cu tot ce au avut,
Au ars ei chiar pe sfântu
şi au distrus clădirea
Numele Tău de slavă
s-a prăpădit şi el;
Pusesem noi peceţi
nu se mai văd deloc
nu se mai ştie unde,
nu mai avem proroc,
şi oare cât vrăjmaşul
va strânge al tău nume
de ce nu-Ţi arăţi dreapta
să-i pierzi pe toţi o dată
căci Tu eşti împărat,
dă izbăviri o dată;
Fă cum făceai mai ieri
cu marea şi cu şerpii,
căci tu Leviatanul
L-ai sfârtecat de tot
Ai izvorât pustia
Ţi-ai luminat Gloria
peste tot,
Şi ai tocmit pământul
cu vremurile toate,
Dar cel rău râde iarăşi
nu-l doare nici în cot
Numele Tău cinsteşte
doar cel nenorocit de tot,
Şi vezi şi învoiala
căci noi ne-am prăpădit
să fie ruşinat
cel ce ne-a osândit;
Ridică-te o Doamne
şi bate-i pe cei mulţi,
Dă glasul Tău cel veşnic
pentru noi, sunt prea mulţi.

Psalmul 70
ianuarie 14, 2008 la 4:01 pm (Uncategorized)
07 01 2008
Vino de-mi ajută
Dumnezeu din cer
haide iute,
că-ţi cer
să-mi înfrunţi duşmanii
şi să faci ruşine
celor ce-mi vor viaţa
a apune
Să se ducă roşii
înapoi de frică
cei ce râd de mine
dă-le ruşinică
Dar să bucure
cei ce te locuiesc
să zică “Prea mărit”
Lui Dumnezeu ceresc
Căci Tu-mi ştii sărăcia
vino şi mă ajută
în ceasul cel mai greu
Tu dă-mi izbândă.

bradul împodobit
decembrie 26, 2007 la 9:26 am (Uncategorized)
Roşii beculeţe
stau risipite
în bradul din faţa mea,
tăinuind noaptea
impresionând ochii mei
m-au fermecat,
şi caldă-i atmosfera
şi viu e bradul
globurile şi beteala
fac totul nemişcat,
m-au vrăjit cu totul
totu-i minunat !

De colindă
decembrie 26, 2007 la 9:18 am (Uncategorized)
Îmi troscăne omătul sub picioare
în nas îmi vine fum de cauciuc
în vene am doar cola
şi îmi pare
că totul s-a’ncheiat
dar totu-mi vine
iar acuma-n minte,
şi totu-mi pare nou
de parc-ar fi
din nou aceeaşi povestire
de când eram copii,
noi iar la colindat !
Aseară cu colindu’
toţi au colindat,
fiecare cu cauciucul lui,
dar al nostru a fost mai bun
al nostru a fost cântat;
Şi am cântat de Domnul nostru veşnic
de Cel ce-n lume a venit
am fost din nou în Betleem,
în iesle,
şi Domnul a venit,
şi-n cântul nostru
cu noi a colindat şi El,
a fost de sărbătoare
trecută seară
doar pentru El.

decembrie 21, 2007 la 8:15 am (Uncategorized)
20 12 2007
Luceşte luna
ca nebunu’
să ştie
că Dumnezeu e sus
ea sus luceşte
calea către Dumnezeu
este înţelegerea,
sau mai bine
plodul fără chip
născut Dumnezeu.

***
decembrie 21, 2007 la 8:11 am (Uncategorized)
20 12 2007
Mă inspiră veşnicia
există Dumnezeu
devin cel mai tare
dintre molateci
era puterea Lui
nu este slabiciune
pe care să n-o ştie,
ştiu că a pus mortaru’
pe mine
şi m-a slobozit
înainte să se usuce
vlaga mea
El e
al meu Domnu’.

decembrie 21, 2007 la 8:07 am (Uncategorized)
20 12 2007
Ne cunoaştem din Cuvânt
tot ce-i scris
tot ce-i pământ
ce a fost
şi va să vie
orice profeţie.

…
Biblia oglinda noastră
drum ne este
şi oricât
vom vrea noi
să vrem o alta
nu ne vine vânt.

…
Şi să vrem
tot ce vrea Domnul
şi să urmărim
Calea dreaptă
e doar una
cu El să murim.

***
decembrie 17, 2007 la 9:50 am (Uncategorized)
13 12 2007
Dă Doamne să ningă
Şi la noi un pic
Să simţim că-i iarnă
În suflet,..senin

…
Să se pună toată
Iarna peste noi
Fulgii ei cei repezi
Să vină în toi

…
Să albească ţara
Să albim şi noi
Să vină deodată
Iarna peste noi

…
Ce bine faci Doamne
Că mai ningi un pic,
Să fie de sticlă
Sau de mozaic

…
Să ne-ngroape iarna,
Fulgii de omăt
Cerul să coboare
Cu iarnă cu tot

…
Şi să fie iarnă
În fiece zi
Să albim cu toţii
Şi de bucurii.

***
decembrie 17, 2007 la 9:31 am (Uncategorized)
16 12 2007
Ninsoarea-i sfântă
foarte feminină
ne place
cum îmbrăţişează glia
aşa pupă pământu’
cu fulgii puri
presăraţi în straturi
şi alb e totul
totul alb
şi totul joacă
şi totul se-aşază
ca-n cer.

***
decembrie 17, 2007 la 9:25 am (Uncategorized)
16 12 2007
Printre crengi nemişcătoare
vine iute grea ninsoare
şi se pune de iernare
fulgii albi de catifea
să tot miri
cum vine ea,
şi se-nvăluie în basm
şi aduce iarăşi iarna
ca un joc aglomerat
şi tot ninge, şi tot ninge,
se strecoară pe sub boltă,
totu-i fermecat.

***
decembrie 17, 2007 la 9:19 am (Uncategorized)
16 12 2007
Pământul a-nceput să crească
de jos în sus
de sus în jos
totul se-ncarcă
cu ninsoare
la prima mână
şi totul prinde culoare,
ce albul n-are loc !
şi colorat e basmul
cel de afară.
şi creşte pământul,
când era mic
îl mai credeam,
şi tremur acum
pentru povestea de pe geam,
şi pământu’ nu se mişcă
pentru că ninge
peste tot.

***
octombrie 4, 2007 la 12:06 pm (Uncategorized)
3 10 2007
E noapte
şi eu mă gândesc la tine
la multele dureri ce Ţi-am produs
mă-ncearcă sentimentul de ruşine,
dar la ce spus.

…
E noapte
dar e mai ziuă c-altădată
când orb mergeam spre fărdelegi
şi când am pus pe bluza alb-o pată
pe mine negi
m-au năpădit îndată
şi am fugit de mine,
căutam necăutarea
căci mă săturasem
să-mi mai bat joc de numele lui Crist
ce pân-atunci pe jos îl măturasem

…
E noapte
şi-ncă nu-i târziu
ca altădat
stau şi mă-ntreb mereu
de m-a iertat.

Psalmul 8
octombrie 4, 2007 la 11:21 am (Uncategorized)
3 10 2007
De sus din înălţimi, Doamne din cer,
Se vede al Tău nume
pe-ntreg pământ,
În onoarea Ta cânt
Cu cei ce sug la ţâţă
Şi cei de apărare,
Către cei ce Te sapă
Să le-astupi gura cu moluz
Doar celor cruzi;
Pe cer mă uit
la cele ce-ai creat
mă-ntreb ce-i omul?
L-ai statornicit peste lucrare
Cu-o treaptă mai jos
de ale Tale poale,
L-ai născut dregător
peste oi, boi şi fiare,
şi păsări i-ai dat
şi peştii mării,
tot ce are viaţă şi suflare
Din tot ce Tu i-ai dat,
Şi mai presus
Numle tău e cel mai minunat !

Psalmul 7
octombrie 4, 2007 la 11:15 am (Uncategorized)
3 10 2007
Mi-am luat refugiul Doamne-n Tine
Închide-te când vin cei răi
Mă tem pentru carnea mea
Căci sunt croiţi pe mine
Îţi jur că n-am făcut nimic
Ia-mi mâna şi Te uită
De ea-i murdară doar un pic
Lasă-i să mă ajungă
Şi să mă facă praf în drum
furtuna să mi-l ducă
Dar fă-Te Tu furtuna mea
Aruncă-le pornirea
Fi-mi judele,
şi-apoi Te vreau
în adunarea toată
Fă doar dreptate, asta-ţi cer
Şi taie-ndată ura
Cel ce-mi cunoşti prea bine
şi inima şi gura
Eu pavăză Te vreau
Un jude drept
Cu sabia şi arcul încearcă
pe cel nedrept;
Cel rău cloceşte răul
Îşi pregăteşte hăul,
Şi capul nu-şi fereşte
de ce şi-a pregătit,
El singur s-a zdrobit
Cânta-voi doar pe Dreptu
Şi Numelui Slăvit

Psalmul 6
octombrie 4, 2007 la 10:57 am (Uncategorized)
3 10 2007
Nu te mânia, O Doamne
Nu da cu urgia-n mine
să n-ajung ca o plantă
fără vlagă
Dă-mi a Ta ungere sfântă
că oasele nu m-ascultă
Duhul mi-e cam speriat
Şi Tu ai întârziat
Să-mi arăţi..
Arată-mi Doamne izbăvirea
Căci eşti bun
Nu mă omora, căci morţii
nu ştiu a cânta
Să mai vezi cum chinui noaptea
Ca o stropitoare
Îmi sunt ochii plini de întristare
Şi mă simt bătrân de tot
Cei ce dau în mine
Vreau să fie depărtaţi
pentru totdeauna
Şi-mi îndrept petiţia
Domnul o primeşte
Îmi ascultă ruga mea
Vrăjmaşul roşeşte
Un moment, şi au fugit
Căci tu ţii cu mine
Apucaţi de frica Ta
Depărtaţi de mine

Psalmul 5
octombrie 4, 2007 la 10:44 am (Uncategorized)
2 10 2007
Apleacă-te căci am răguşit
spre Tine am vorbit
Ascultă-mi ruga
Împărate-Dumnezeu
spre Tine strig mereu
Ascultă-mă în zori
În zori eu strig
Te ştiu Un Dumnezeu aprig
şi răul nu îţi place
Nebunul stea
dar nu în faţa Ta
Căci Tu nu-i ai
pe cei ce nu au Lege
Îi vânturi
pe cei ce vând gogoşi
Pe criminalii toţi ţii ură
Eu pot prin mila-ţi
să mă închin
În al tău Templu divin
Tu să-mi fii ghid
Căci am duşmani cu carul
Limpezeşte-mi cărarea
pe unde merg
Ei au minciuni în gură
şi rău în inimă
vorbesc din tot ce au
Dărâmă-i pe nemernici
prin ale lor poveţe
Aruncă-i în groapa
păcatelor lor
Căci capul îl ridică către Tine
Şi toţi vor veseli în cinstea Ta
Se vor simţi mai bine
Pe cel fără prihană îl răsfeţi
cu-a ta bunăvoinţă
turn îi eşti

Psalmul 4
octombrie 4, 2007 la 10:28 am (Uncategorized)
2 10 2007
Mi-ai răspunde Doamne
dacă aş striga ?
mă pune la strâmtoare cineva
Dacă ai auzi când strig
compasiune cer
Tineri, cât timp îmi veţi vorbi uşuratic ?
Limba vă este plină de minciuni
Şi-n inimă aveţi deşertăciuni
Dar Domnul mă iubeşte
şi m-aude
Să nu păcătuiţi
ci tremuraţi
Puneţi-vă inimile la-ncercare
în pat când staţi
lăsaţi linişte
ofrande-i daţi
şi-n El vă bizuiţi
şi toţi se-ntreabă
unde-i fericirea ?
Dar pentru noi
Tu eşti Nemărginirea
şi ne vei da
mai mult decât au ei
Povara când mă culc
Tu poţi să-mi iei

septembrie 30, 2007 la 10:13 am (Uncategorized)
Frunze verzi şi frunze coapte
Sunt plinuţe sau în vânt
Răsucite pe pământ
Sus în pom sau putrezite
Dând viaţă sau sufocând
Frunze verzi sau putrezite

septembrie 29, 2007 la 9:38 pm (Uncategorized)
Pământul e bătrân
lucrează numai la comandă
la negru
se fac recolte bune
vin de sus
din porunci divine.
Pământul ascultă,
dar oamenii
oamenii fug de poruncă
ei sunt spinii
roada lor
aşteaptă apă
dar va veni foc.

septembrie 29, 2007 la 9:34 pm (Uncategorized)
De la ruină la glorie
este calea pavată
cu litere de aur
de sânge
scris frumos
desluşit
din groapă ne-a luat
prin viaţa a plătit
şi scrisul rămâne
Vă iubesc !

WWJD
septembrie 29, 2007 la 8:30 pm (Uncategorized)
Tăria se găseşte în blândeţe
A afirmat-o Cel ce S-a jertfit
Şi-a demonstrat-o cu-atâta fineţe
Încât prin moartea Lui a biruit

…
Cel Tare, blând a fost întotdeauna
Şi S-a smerit c-a să fie ‘nălţat
A ascultat de Tatăl Său din ceruri,
Pe noi din moarte ne-a răscumpărat

…
Avea putere, încă foarte multă
Dar totuşi nu S-a folosit de ea
Ca să lase în urmă o credinţă
Şi să-mplinească ce spunea Scriptura

…
Şi Moise a fost blând,
Chiar cel mai bland de pe-ntregul pământ,
Şi totuşi el a fost adesea slab,
Pentru că nu-mplinea tot ce-i spunea Cuvântul

…
Ca să fii blând, s-asculţi mereu Scriptura
Căci Domnul Dumnezeu prin ea vorbeşte,
Ca să-şi desăvârşească creatura
Cea fost facută-n chip dumnezeieşte

…
Ascult-acum Cuvântul Lui
Te-ndeamnă să fii blând,
Oamenii către El s-aduci
Spre Noul Legământ

…
A fost un om
Poţi fi şi tu la fel de blând ca El
Împlineşte Cuvântul sfânt
Şi fă ce-ar face El!
WWJD

a luat foc soarele
septembrie 29, 2007 la 8:13 pm (Uncategorized)
A luat foc soarele l-asfinţit
Şi norii s-au aprins din al lui foc văpalnic
Totul se petrece la orizontul falnic,
Şi se apropie al zilei sfârşit

…
Ochiul nu se mai satură să privească
Această capodoperă cerească,
Pictată într-un mod misterios
De El, căci cine altul este mai maiestuos

…
Şi-n fiecare zi e-un alt tablou
Pictat de-acelaşi inconfundabil Maestru
Picturi ce pot vorbi chiar unui ochi profan
Căci ele nu-s făcute să vorbească -n van

…
O nouă zi, un nou stil de-a lucra
El,Neschimbat, dar opera Sa
Se schimbă tot mereu pentru noi muritorii
Până ne vom schimba în chip de glorii

…
Nimic nu-i nou sub soarele acesta ,
Dar în Dumnezeire mereu e noutate
Căci ale Lui sunt lucrurile ascunse
Nemărginit e prin natura Sa

…
El e descoperit la multe inimi astăzi
Ornând vieţi şi cămine cu tot ce e frumos
De viaţa ta e goala, de ce mai rabzi?
Când doar unul te poate umple, El,Cristos.

Psalmul 3
septembrie 29, 2007 la 8:07 pm (Uncategorized)
Doamne mulţi vrăjmaşi mai am
am uitat să-i număr
mă văd gata de prădat
dar am scut la tine
şi slavă am
şi capul mi-l înalţi
când strig cu vocea
cu vocea îmi răspunzi
şi nu mă tem
de cei ce mă-nconjoară,
dar te scoală Doamne
căci frică mi-e
bate-le obrajii
şi binecuvântă
pe noi poporul Tău

septembrie 29, 2007 la 11:38 am (Uncategorized)
Şi dacă scriu
să scriu de Tine
Tot ce-mi inspiri de fiecare dat
să las urme în tainele Tale
cu pixul roşu
de-atâta scris
m-aş apleca spre veşnicie
cu fiecare poezie

septembrie 29, 2007 la 11:34 am (Uncategorized)
M-am trezit în ruină
mă aflam în cenuşa neputinţelor mele
El mi-a deschis uşa
şi-am adormit
A fost un somn spre libertate
spre viaţă
trecut de moarte
exaltam ca un frenetic
eram beat de viaţă
iar conştiinţa-mi spunea
este a ta
mântuire

septembrie 27, 2007 la 10:05 am (Uncategorized)
În spaţiul dintre tine şi munţi
e necredinţa
în spaţiul dintre tine şi gol
e îndoiala
între tine şi Hristos
sunt piedici
veghează-ţi calea
între alb şi negru
eşti tu
între toate
El este Cel mai depreţ
Hotărăşte
sau lasă munţii în pace

septembrie 27, 2007 la 9:57 am (Uncategorized)
Am îmbătrânit
şi poate mâine
va veni prea devreme
va fi prea tânără pentru mine
Să mai lupt
Oare cine-mi dă a doua şansă
dacă pierd
Mâine-i prea tânără pentru mine
Eu traiesc azi

august 31, 2007 la 10:14 am (Uncategorized)
La fereastra cea deschisă
S-a zărit un copăcel
O fi om sau vreo fiinţă
Să discut şi eu cu el
…
Dar el liniştit se lasă
Legănat de vânt în valuri
Nu răspunde la-ntrebare
Nu-şi aduce singur lauri
…
El suspină în grădină
Pentru cei care gândesc
Că nu-i om şi nici fiinţă
Eu doar vreau să-l pomenesc

august 30, 2007 la 10:14 am (Uncategorized)
Pe fereastră am pornit
Cu privirea înainte
Dar pe loc am fost oprit
De prea gândul meu cuminte
Şi eram pe la sfinţit
Doar în minte

…
Tot visam că am căzut
În noroaie şi-n ţărână
Că mă ridicam jdrelit
Iar pe trupul meu slăbit
Se zărise doar o urmă
Din privit

…
M-am îmbolnăvit la urmă
Nu plângeam că am căzut
Ci plângea a mea ţarână
În văpaie nu dorea
Suflul ce abia-mi venea
Ţineam piciorul pe frână

…
Împietrit dacă ajungi
Stai şi-aşteaptă despietrire
Fără de iubirea-i sfântă
Nu poţi să primeşti nimic
O iubire ce te schimbă
Va veni necontenit.

august 30, 2007 la 10:13 am (Uncategorized)
Primul pas tu l-ai făcut în stricăciuni
El te văzuse
Al doilea l-ai făcut pe stâncă
El te-alesese
Al treilea l-ai făcut în mântuire
El te mântuise

august 30, 2007 la 10:12 am (Uncategorized)
Două ferestre am în gândul meu
Ce îmi înalţă căutarea
În umbre îmi aflu cărarea
Sticleşte şi lumina_n geamul meu

…
Şi umbre de copaci
Şi ceru-albastru
Şi stâlpii de lumină pe sub cer
Toate adună-n lume un mister

…
Toate se oglindesc în geamul meu
E-o oglindire spre realitate
Eu le privesc chiar şi când vântul bate
Le văd apoi, iaraşi în gândul meu

…
Le văd şi-mi pare totul vechi
Chiar geamurile îmi stau încordate
Să tot privească şi să tot asculte
Toată pictura se-adună din străvechi

…
Două oglinzi în două gânduri am
Un gând ce viu vrea să învie
Îmi vine unul mort pe când eu stam
Eu am un gând spre veşnicie

***
august 24, 2007 la 10:11 am (Uncategorized)
Culoare , lumină şi-o umbră
Mă uit la pământ şi la stâncă
Mă-ntreb ce le face să fie
Umbra retrasă, lumina caldură şi culoarea vie

…
Culoarea e aprinsă de lumină
Lumina este stinsă în culoare
Culoarea şi lumina se găsesc în umbră
Nu în soare

…
Culoarea are melodie
Lumina ţine umbra
Umbra conţine culoare şi lumină
Când toate se învie

…
Iuţeală , căldură şi-apăsare
Trei stări ce dau lumii schimbare
Trei umbre , trei lumini şi trei culori
Toate ne încântă în trei zări

***
septembrie 29, 2003 la 8:32 pm (Uncategorized)
Nu ne-am născut la întâmplare
Pe-această planetă albastră
Ci-am fost aduşi de către unii
Care-au trăit ‘naintea noastră

…
Nu, noi nu ne-am putut alege
Ca să ne naştem ,sau să nu
Dar ştim că există o lege
De Dumnezeu lăsată pe pământ

…
Putem să facem multe-n viaţă
Atâta timp cât o avem
Până nu vine umbra morţii
Şi-al judecăţii semn

…
Decizii poţi lua foarte multe
Chiar şi la un îndemn,
Dar nu uita că tot ce faci
Rămâne în etern

…
Fii înţelept, trăieşte-n teamă
Toată viaţa ta
Ca la sfârşit să poţi să spui:
Nu am ce regreta

…
Este un dar, un mare har
C-ai fost născut n-această lume
Responsabilitate ai
Că nu eşti din genune

…
Ca să te naşti, nu ai ales
Dar poţi alege astăzi
Să fii în cer cu Dumnezeu
Lângă Viaţa noastră

…
Nu vom putea nici noi, nici alţii
Ce vor veni în viitor
S-aleagă dreptul la viaţă
Sau ziua-n care mor

…
Putem alege multe lucruri
Dar unu-i cel mai important,
Să fim cu-al nostru Creator
Să fim cu Cel Preaînalt !

***
septembrie 29, 2003 la 8:30 pm (Uncategorized)
Primăveratic sentiment
Mă-ncearcă acum
Fără antrenament
Întors din drum,
În suflet fum
Dezmorţirea durează
Sunt în lucru
Am încercat genoflexiuni
Mă doare genunchiu’
Aştept ceva minuni
Trupul oftează
Cu apa rece
Mă trezesc
Îmi revin din firesc
Astenia plece
Trupu-i pământesc,
Cer, pământ regesc
Se vede.

***
septembrie 29, 2003 la 8:29 pm (Uncategorized)
Înaripat m-aş târâ până la tine
În cursa care ar fi spre vârf
De boltă tina mi-aş ţine
Aş încerca dar vin stropi, mă plâng

…
Şi mă plouă-n cămaşa murdară
Ce demult a fost ruptă
Udată de-un nor de toamnă,
Uşor s-a strecurat,spre seară

…
Schimb de aripi să facem degrab
Să pot s-ajung,să mă sui până-n cer
Lichenii de mine să nu prindă
De veste, că-s verzui stingher.

***
septembrie 29, 2003 la 8:29 pm (Uncategorized)
S-a agăţat o stea
În geamul în care privesc
Indignată, ea mă ţintuia,
Pământ fiind,că nu-i semuiesc

…
Puţin se retrase ‘napoi
De teamă să nu ia noroi
Şi parcă înadins ţinea
Voia să-mi spună ceva

…
Discret semn îndată făcu
Şi-mi şopti luminându-mi ceva,
Că nu vine spre lutu-mi
Ce-n întuneric ea-l zărea

…
Strălucirea din El îmi arăta
Strălucind, că încă o ascult
Nemurirea în propria-mi făptură
O regăseam spunându-mi :”Ce mult !”

***
septembrie 29, 2003 la 8:29 pm (Uncategorized)
Sunt la pământ,
Sau la răscruce
Mă bate vântul,
Şi mă duce
Pân’la mormânt

…
În cerul viu,
Şi-n cortul lipit
Să-ntărâtă suflu,
Şi-un ciocănit
Trezeşte mormântu’
Adormit

…
Dar în bătaie
Mă las copleşit
Mormântu-n mine,
A murit
Şi am în vene
Suflare.

***
septembrie 29, 2003 la 8:23 pm (Uncategorized)
Farmecul m-a prins, m-a fermecat
Şi-alerg după el însetat
Ca într-un vis necontrolat
Mă prinse greu oftat

…
Enigmă, şi mai simplu nu-i
Să poţi să faci pe placul lui
Haina-i trebuie să-mbraci
Şi poţi fi vraci

…
Scris ce prin farmec, farmec dă
În viaţa frământată
Citind din nou această odă
O ardere s-arată

***
septembrie 29, 2003 la 8:15 pm (Uncategorized)
Sunt doar o simplă fiinţă umană
Ce-a fost creată cu un scop
De Dumnezeul Cel triunic
În mine El să aibă loc

…
O părtăşie ne-ntreruptă
Dorit-a El să fie
De nu păcătuia Adam
Ajutat de soţie

…
Iar şarpele cel vechi Satana
De ei a profitat
Punând la îndoială
Cuvântul de Dumnezeu dat

…
De-atunci cei doi s-au subjugat
Şi-ntreaga omenire
A fost trecută sub păcat
Că primii oameni s-au jucat
De-a soţul şi soţie

…
Şi tot păcătuind de-atunci
Oamenii-au existat
Vrând s-ajungă la Dumnezeu
Printr-un castel înalt

…
Haidem a zis Treimea Cea de Sus
Să le-ncurcăm doar limba
Şi-atunci ce şi-au propus
Sigur va eşua

…
Şi alte încercări de-acestea au urmat
Dar Domnul Dumnezeu prea sus nu i-a lăsat
Deoarece e Unul Atotstăpânitor
Şi toată omenirea Lui Îi era dator

…
Pentru că drept e Dumnezeu
Păcatul trebuia plătit
Însă de om ,
Căci el trăia nelegiuit

…
Şi Dumnezeu văzând că nu pot s-o plătească
Şi-a dat Unicul Fiu din Slava Sa cerească
Trimiţându-l în lume jos să pătimească
Prin a Lui jertfă sfântă să ne curăţească

…
Ce dragoste nespusă
În această jertfire
Să-ţi dai Unicul Fiu
Pentru o-ntreagă lume

…
Păcatu-ntreg a fost plătit
De către Mielul Sfânt
Ca tu şi eu să fim salvaţi
Prin Noul Legământ

…
Este un dar salvarea aceasta
Şi totul e de sus
Chiar de nu crezi
Tu omule eşti dator Lui Isus

…
El pentru tine S-a jertfit
Ca şi tu să ai viaţa
Să poţi să spui : sunt mântuit!
Şi de-azi eu am un tată

…
El a murit,
Şi tu să mori, asemenea cu El
Ca să învii, să nu mai mori
Un fiu de Miel ceresc

…
Isus a zis : Eu vin curând!
Şi încă n-a venit
Te-aşteaptă ca pe-un fiu pierdut
Să te întorci acasă

…
Noi ştim că toţi vom fi ca El
Toţi ce avem astă nădejde
Vom fi schimbaţi în chip de cer
Că-l vom vedea aşa cum este

…
Sunt doar o fiinţă umană
Ce Dumnezeu mă-nvaţă să trăiesc
Ca doar Lui eu să Îi dau slava
Trăind dumnezeiesc.
E oarecum inspirată din cartea lui Giovani Papini –
Viaţa lui Isus

***
septembrie 29, 2003 la 8:14 pm (Uncategorized)
Trăieşti o zi pentru eternitate,
Şi-o viaţă ai, şi zi de zi,
Eşti cu un pas mai aproape de moarte,
Şi nici măcar nu te cunoşti

…
Eşti plin de elocinţă
Cresc florile în tine, ca nişte buruieni
De frumuseţea ta,toată lumea se strâmbă
Şi strâmbătura lor îţi dă fiori

…
Eşti frumos!O carne bine aranjată
Hidos mai eşti!, ascuns după prelată
Crispată ţi-e faţa, şi plină de sine,
Te-ascunzi şi noaptea în cuculă, că ţi-e ruşine

…
Cameră părăsită de frumuseţe
O inimă plină de tristeţe
Lumina te-a părăsit de mult
Cristalifer, ce de cristale n-a ţinut

…
Cromopsia, te-nşeală-amarnic
Căci cine eşti tu, renegat stinger
O! nu, moartea nu poate să-ţi spună
Cunoaşte-L pe El, să te trezeşti.

 

O lume închisă ermetic
septembrie 29, 2003 la 8:11 pm (Uncategorized)
O lume închisă ermetic în propria-i natură
O lume plină de lumină, care e întuneric
Pornind de la o singură făptură
La ăst generic

…
Deschiderea acestei lumi înseamnă moarte
E cam ciudat, că moartă e şi-acum
O moarte ce duce spre viaţă
Şi-o moarte, cu moarte în drum
Eliberarea vine printr-o Persoană
De fapt, din viaţă, sau din Sursa vieţii
Cel care dă viaţă frumuseţii
Şi frumuseţii viaţă

…
El a creat lumea în libertate
Dar oamenii s-au înrobit
A creat viaţa
Dar oamenii-au murit

…
A venit Cheia pentru această închisă lume
Germenele a murit pe lemn
Nu pentru Sine Însuşi, căci era Libertatea-în persoană
Ci pentru c-a iubit un neam, şi omenirea-ntreagă

…
El a deschis lumea , lumea prinsă-n păcate
Dar nu oricine are libertate
Doar cel care prin graţia Sa răspunde
Şi nu se ascunde.

 

***
septembrie 14, 2003 la 8:21 pm (Uncategorized)
La un dat Dumnezeu a-nceput să se joace
În ţărâna poruncită de El
Să modeleze fibre şi oase
Şi forme în negrul noroi

…
O joacă inventivă, serioasă chiar
Mlădioasă fiinţă lua lăstar
Noroiul strălucea în zare
În mâna Celui ce plămădea

…
Fragil obiect, şi ţeapăn ca un turn
Era obiectul făpturii,
În cântecele glasului naturii,
Fu făruit primul, de Stăpân

…
Poleit cu chip de aur în el
Acest dur deveni somptuos,
Nemişcat de suflul ce-i fasona trupul
O nouă adiere adăsta în os

…
Când buimac fu adus la viaţă
Teamătul îl ţinea să fac-un pas
Că cine ştie, dac-o să plesnească ?
Şi dintr-o dată auzi un glas

…
Părea că e ceva din sine
Sau e chiar el? …mai este cineva?
Că singur a venit, el se gândea
Trezit din soileală, părea că nu pricepe

…
Dar ca o umbră luminată
Se auzi deodată un răspuns,
Se lumină, şi dădu să vorbească,
Dar fu uimit nespus

…
Cel ce vorbea-n ascuns
Era cu el şi-l ajuta să mişte
Şi-n loc să meargă dup-acel imbold
Un plâns mitocan sufletu-i umple

…
Că singur e, şi nimeni nu-i destul
Să-i placă în vedere,
Şi nu vedea nicicum un altul,
Căci ce e lut, lut cere

…
Într-un somn fu adâncit,
Se regăsi, dar coasta lui…
Afabil se frecă la ochi,
De-un animal frumos era privit

…
Tot trupul lui vibra ,
Căci nu ştia, cine-i fiinţa ce-o văzuse
Fermecat, ca şi un vis o adora,
Dar coasta lui pierduse

…
Glasul se reîntoarse :
E din tine copile!
Când auzi, inima-i ţâţâia de frică;
Din tine, din coasta ta cea mică!

…
Acum cu-ncredere privea la ea
Stârni un bâlbâit ,nestânjenit
Un zâmbet îi citea nedumerit,
Ajutor potrivit ,tot repeta

…
Se bucură de hărăzire- aceasta
Dar se simţea lihnit;
Poţi să mănânci din orice pom !
Dar pe-ăsta l-am oprit

…
Ce-i mai gustos, decât ce e oprit,
Îi spuse frumoasa creatură
Ce discutase înainte c-un şarpe iscusit,
Şi amândoi luară câte-o gură

…
Deodată amândoi se ruşinară
Frumuseţea nu şi-o mai priveau,
Loc ascuns de lumină doreau,
Dar nu era-n grădină

…
Un glas cel îngheţă, se făcu cunoscut,
Ce înainte îi părea al lui,
Acum i se părea aşa pierdut
Şi primul, îndrăsni: vina mea nu-i !

…
Este ceea ce tu din coastă mi-ai făcut,
Din prima zvâcnire, se arătă urât,
Căci fructul, din el tot devorase,
Podoaba ce-o purta deveni oase

…
Butucul chipeşei, fu inventiv şi el,
Cu buzele-i imoase
Mimă la rându-i semn,
Răsti: năparc-aceea mă seduse.

…
Se şăinăliră amândoi Făurarului
Dar Dumnezeu nu-i lăinici
Le arătă efectul ,succesiv
Păcatul ce relaţia stricase

…
Şi astfel pierdură Raiul din Eden
Cei doi din lut creaţi
Pentru c-au ascultat de un îndemn
Chemaţi fiind , ei s-au ascuns trădaţi

…
S-au legănat în moarte-amară
Ca Dumnezeu tot nu au fost
Pentru c-au ascultat de-o fiară mincinoasă
Şi l-au jignit pe Tatăl Dătător

…
Şi tu te legeni astăzi în morminte
Dragoste n-ai , eşti părăsit
Eşti un pământ uscat, darmite
Din rai şi tu ai fost gonit

…
O nouă creaţie, o nouă transformare
Spoiala pe tine s-a sbârcit
În lăcrămosul suflet, de vrei regenerare,
Nu te lăsa minţit

…
Da în Cristos tu poţi fi plăsmuit
Păcatul mii de ani te-a chinuit,
Ţi-a regăsit frumuseţea,
Ţi-a dat aprecierea

Fântîna arteziană
iulie 15, 2003 la 8:31 pm (Uncategorized)
Cântec de picuri
Aud lângă mine,
Mă uit dacă plouă
Dar ceru-mi
Zâmbeşte senin:
Mâine rouă;
Privesc înainte
Şi văd melodia
Cum curge
În formă de cerc
Ţâşnită din trei
Orificii subţiri
Izvorând zâmbete
În priviri,
Ce se strâng
Spre Cel ce a făcut-o

***
iulie 14, 2003 la 8:32 pm (Uncategorized)
Printre frunze
căzute la pământ
îmi căutam cărarea
şi părea că valea
se-ntinde la nesfârşit,

O mână să iau

sau să pun,

prea nehotărât
pentru atâtea frunze
dar deodată un vânt
îmi curăţă calea
şi gândul
şi paşii-mi erau acum
în lumină
lumina Scripturii
de-ajuns îmi era
iar vântul
putere deplină
14 07 2003

martie 20, 2003 la 8:23 pm (Uncategorized)
20 03
Vorbă-n gând
Şi vorbă scrisă
E un cânt
Sau poate goană după vânt
Tu o faci
Vine-n fiinţă
Te prefaci,
E doar o schiţă
Şi te-mpaci.
Un răstimp,
Şi te-nfioara
Contratimp,
Căci bunăoară,
Pana-ţi lăsa zgâriind
Doar vorbă goală

***
O piatră, un om, sau o gheată
Toate când cad,o urmă lasă,
Pătând ce-i atins în cădere,
Sufletul lor, ( al pietrei, şi-al ghetei)nu piere

…
O umbră-n pământ
Cine vede,
Să poată fi frânt
A crede

…
Tub de întreceri în taină
Nevăzute de nimeni
Te-acoperi frumos cu o haină
Şi crezi că sunt nuferi

…
Presărate pe mormântu-ţi văruit
Mână de flori de plastic
Uimit de ce-i aşa de mic
Te-ntrebi cine-a plouat,şi te-a rănit

…
Să treacă albeaţa din tine
Te arde-n El
Ce-n lut pătrunde ca apa,mai bine
Te poate modela,şi da un ţel.

***
februarie 28, 2003 la 8:13 pm (Uncategorized)
Din lut tu M-ai creat ca pe un astru
Sperând că n-o să mă murdăresc
Dar nechibzuita ţărână
Şi-a creat dezastrul cu propria-şi mână

…
Ochi orbit, care vede acum doar întunericul
Izbindu-se deodata, de curiozitatea încercată
L-a durut,prăbuşindu-se în ascuns
Încercând să-şi afirme isprăvnicia

…
Îşi căuta inima într-un nicăieri
Căci frica îl lovea mereu să caute
Într-un zbucium amarnic fără desmierdări
Bietul astru îşi căuta inima în ţărână

…
Durară câteva clipe până ce un nou astru
Luceafărul chiar, Cel nemuritor
Să reclădească, sau să dea lumină ochiului orbit
Netemându-se să-şi piardă la rându-i inima

…
Lumină, nepreţuită lumină
Să recompui nu eşti lăsată
S-aduci la vatră pe cel ce a murit
Eşti căutată mai bine-n întuneric

…
Dacă ar lua foc toţi aştrii
Prăbuşiţi în negăsita ce le-a pricinuit stingerea
Lumea întreagă ar lumina
Şi-ar fi copii, din monştri
compusă în 28 02 2003
noiembrie 10, 2002 la 8:19 pm (Uncategorized)
Bolnavul sfintei nebunii a iubirii
A fost numit doar Unul singur
Pentru c-a restaurat ce-nseamnă a iubi
Doar El, numai El singur

…
Lumea ştia ce-i dragoste firească
Cunoştea iubirea pentru prieten
Dar ca să-ţi iubeşti duşmanul doar El ştia
Căci nu era scris în Lege

…
Iubire de neconceput
Trăită printre noi, cei muritori
A fost exemplul absolut
Din zori, în zori

…
O nouă viaţă , o nouă paradigmă
Ca să iubeşti, când eşti urât
E o enigmă
Dar ce plăcut e să iubeşti aşa de mult

…
Să mijloceşti pentru suflete ce te batjocoresc
Având milă de cei ce nu-ţi fac nici-un bine
Să strigi la Tatăl Cel Ceresc
Te rog iartă-i părinte

…
Cel mai iubit dintre pământeni
Şi cel mai iubitor pentru fiinţele pierdute
Ne-a adus iertare,
Şi-n loc de moarte , ne-a dat veşnicii

***
septembrie 14, 2002 la 8:12 pm (Uncategorized)
Există lumină în această lume
Ce frumos!
Şi viaţă prin lumină
Pământu-i luminat de sus în jos
Căci a primit-o reverenţios de la Cel ce-a făurit-o

…
Umbra se creează în acel moment
Când între lumină şi pământ
Ceva se interpune
Şi frumuseţea luminii se-ascunde

…
Lumina fizică vine de sus
Ce-ar fi de ea ar izvorî din pământ?
Mă-ntreb ce ar mai exista în jurul luminii?
Şi cerul ar fi de prisos, sau prea mult

…
Apare dintr-o dată lumina raţiunii
Să pot înţelege şi eu
Natura Creatorului meu,
şi propria-mi natură

…
Dar tot în umbră-aş fi
De n-aş avea lumina lăuntrică, sau spirituală
În lumina fizică şi-a raţiunii
Aş fi o simplă formă goală

…
Iar de le am pe toate trei
Sunt în lumină
Asta înseamnă că trăiesc
Şi viaţa mi-e plină

…
Totuşi sunt oameni ce sufletul îl au umbrit
Păcatul lumina a oprit
Să lumineze şi fiinţa lor,
Ce înlăuntru a putrezit

…
Iar când lumina se mai mută
Ei se ascund
Căci au viaţa urâtă
Urăsc tot binele, Lumina
Şi astfel îşi ascund şi vina

…
Dacă Lumina S-ar apropia un pic
Ar topi tot, ce umbreşte sufletul lipsit
Şi viaţa ar veni în golul luminat
Din Soarele Neprihănirii decernat
14 sept 2002

Luna
august 20, 2002 la 8:13 pm (Uncategorized)
20 august 2002
Luna luceşte pe cer ca o pată aprinsă în noapte
Să fie, şi a fost,căci Creatoru’ a zis
A comenta luna nu şi-a permis
Căci nu era nimic şi-acuma este
Şi-n mersul ei firesc tot străluceşte

…
În noaptea târzie liniştea greierilor s-a lăsat
Se mai aude şi câte-un lătrat
Dar stelele şi luna nu se mişcă
Lumina lor nimic n-o tulbură

…
Iar eu stând sub bradul din curte, meditez
Privesc tot cerul şi nu-nţeleg minunea :
Viul tablou ce stă mereu deasupra
Şi chiar de nu-nţeleg îl contemplez

…
Mi s-a făcut rece şi intru-n casă
Aprind focul şi mă aşez la masă
Şi tot gândesc la lucruri transcendente
Şi mintea-mi stă în loc, nu le pricepe

…
Minuni, la fiecare pas există
Chiar şi atunci când nu le vezi
De neatent ce eşti, nu, ele nu te mişcă
Şi t-enervezi

…
Dar luna tot cu aceeaşi fermitate,
Luceşte în noapte
Chiar dacă întunericul e gros
Ea nu ascultă la celelalte şoapte,
Ci doar la Cel ce a creat-o, la Cristos.

Mama
februarie 20, 2002 la 8:20 pm (Uncategorized)
MAMA
Adeseori seara eu mă gândesc la tine
Şi clipa în care te voi revedea, nu vine
Mi-e dor de blândul chip de sub năframă
De ochii tăi, privirea ta, zâmbetul tău de mamă

…
Şi ştiu că în acelaşi timp
Tu te gândeşti la mine
Cât ţi-ar fi trupul de-obosit
Mereu mă porţi în rugăciune

…
Iar eu fiind departe te aud
De parcă-ai fi aici, şi mi-ai vorbi acolo lângă plită
Şi glasul tău tot mai adânc în minte mi se înfiripă
Căci aici nu mă pot preface că sunt surd

…
Tot ce mi-ai spus s-a dovedit a fi adevărat
Şi toate învăţăturile la gât mi le-am legat
Căci Domnul Dumnezeu în Biblie-a promis
Că dacă le păzesc ele mă vor feri de compromis

…
Ce greu îmi e departe de tine
De dragostea ta atât de fierbinte
Prezenţa ta cred că mi-ar fi de-ajuns
Şi ştii ! mofturile mele s-au cam dus

…
Tu eşti fiinţa care m-a născut
Dar nu pentru aceasta îmi eşti mamă
Ci în iubirea ta eu am avut un scut
Şi-n grija ta cea mare, eu am avut o hrană

…
Tu m-ai iubit din clipa-n care m-ai născut
Şi lucru acesta n-am să pot să-l uit
Făceam atâtea mofturi, matale, ştii mai bine
Nu ca să te-ntristez, ci vroiam mai multă iubire

…
Am fost un egoist
E drept, o recunosc
Şi lucrul acesta e cam trist
Dar totuşi el este firesc

…
Eu am o scumpă mamă
Şi alta n-o să mai găsesc
Ea grija mea o poartă-n taină
De-aceea azi îi mulţumesc
Compusă în 20 02 2002 – Densuş

ianuarie 16, 2002 la 8:20 pm (Uncategorized)
E-o carte pe care-o voi citi mereu
Ea îmi vorbeşte despre Dumnezeu
Şi-n zi sau noapte de-o citesc
Aud doar glas Dumnezeiesc

…
Ea dăinuie de mai multe milenii
Şi-aşa va dăinui în continuare
Pământ şi soare vor pieri
Dar ea rămâne-n veci nepieritoare

…
Mulţi încercat-au s-o combată
Crezând că-i născocire omenească
Dar dup-un timp de cercetare
N-au mai stat în picioare

…
Alţii-au prezis că ea v-a dispărea
Şi creştinismul împreună cu ea ,
Dar aburul vieţii lor s-a scurs
Iar Biblia şi-n casa lor a ajuns

…
Sunt unii care spun că Biblia e-o carte veche
Dar dacă ar cerceta-o, nu i-ar găsi pereche
Şi-atâta studiază la filozofii,
Până ce devin sceptici

…
Sunt multe cărţi frumoase-n lumea-aceasta
Să tot citeşti şi mintea să ţi-o umpli
Însă doar Una-i Legea Desăvârşirii
Şi poate transforma

…
Această carte mă va-ndruma mereu
În fiecare zi spre Dumnezeu,
Prin ea mă voi putea-nălţa
În cer la Tatăl meu

…
Eu cartea aceasta o voi citi mereu
Şi zilnic hrană pentru suflet vreau să-mi fie
Aş vrea ca toţi să aibă gândul meu,
Şi vii prin ea să fie.
Densuş 16 01 2002