Doi ochi străini
am întâlnit
cu doi străini
am tot vorbit
şi-am auzit
în mintea mea
cum cineva
mă tot striga
şi-am vrut
să merg
dar nu am vrut
picioarele nu m-au durut
să merg spre ea
mă îndemna
un sol străin
dar inima
nu m-a-nţepat
de dorul ei
să pot s-ascult
doi ochi străini
dar mi-au plăcut
şi de plăcere
aş fi vrut
să fie-aşa
dar nu a fost.
Şi am înebunit atunci
de dorul lor
nu-i chip să fugi
doi ochi străini
şi doi căprui
iubirea e a nimănui
dar toţi tânjim
când ne dă ghes
iubirea-i fără interes
nu pot uita
ce am mai fost
iubirea nu-i fără de rost
şi dac-am spune
n-am mai şti
iubirea e un fel de-a fi
privind cu-atâta interes
în dragoste mereu e sens
am fost şi eu
dar nu mai sunt
că am uitat
să mai răspund
iubirii ce-avea rădăcini
doi ochi străini.