Adiel Stefanescu

distanţele lungi

se trec cu vederea

de vin mai aproape

tu nu poţi să simţi

încotro te mai poartă

inima cu fractură de nervi

nici gând!

varianta asta s-a mai jucat…

mi-am prăjit inima şi creierii

şi am lăsat picioarele

să mă poarte

spre nicăieri

18 09 2013

să laşi o mireasmă de cer

în locuri sterpe nemirosânde

ce nevoi ar mai avea morţii

ce nevoi le-ar mai impune timpul

strigă Scriptura litere sfinte

mirosul persistă de cer

iar morţii goi se plimbă prin morminte

cu vată-n nas, la gât cu colier

dar Cineva de sus vorbeşte

la toţi să dăruiască viaţă vrea

viaţa câştigând printr-o moarte

mireasmă sfântă e iubirea Sa

şi nu mă mir că El  trăieşte astăzi

în mii de inimi printre pământeni

adie ca un vânt de primăvară

ca pocăinţa printre niniveni