să laşi o mireasmă de cer
în locuri sterpe nemirosânde
ce nevoi ar mai avea morţii
ce nevoi le-ar mai impune timpul
strigă Scriptura litere sfinte
mirosul persistă de cer
iar morţii goi se plimbă prin morminte
cu vată-n nas, la gât cu colier
dar Cineva de sus vorbeşte
la toţi să dăruiască viaţă vrea
viaţa câştigând printr-o moarte
mireasmă sfântă e iubirea Sa
şi nu mă mir că El trăieşte astăzi
în mii de inimi printre pământeni
adie ca un vânt de primăvară
ca pocăinţa printre niniveni
Adiel Stefanescu 
Lasă un răspuns