Adiel Stefanescu

29 07 2015

Rămân pe calea-ngustă

cu-al meu Domn

oricât ar străluci

păcatu-n lume

prefer să-ndur

în nevinovăția mea

decât să vreau

să blestem al Său nume.

El vrednic e

oricât aș suferi

știu că mă vrea

un vas de preț

în astă lume

de-apasă încercarea

voia Sa

mă va purta spre cer

în nemurire.

Doar suferința

mă va-nnobila,

și știu că mâna Lui

e pentru mine leac,

și toate cele rele

ca haina le dezbrac

în El, desăvârșirea

e tot ce am să plac.

23 07 2015

Am scris cuvinte

cu condeiul meu

prea fermecat

de harul cel divin,

prin versuri

am dorit să mă închin

și merg ‘nainte

mă-ndoiesc, revin.

Mă ceartă gândul

că m-am semețit

trufia e o stare de păcat

m-am dat jos de pe tron

și am lăsat

o singură domnie

și-am murit.

02 04 2016

o cursă

ca-ntre curse pe pământ

alegeri, să aleagă tot poporul

promisiuni duium

ce prevăd viitorul

un pas săltat,

poate călca piciorul ?

se strâng și se aruncă cu bacnote

se fac bilanțuri

sume colosale

se-adună la cuvinte frumusețe

și se trântesc minciuni, cuvinte goale.

se vede peste toate-o vertebrală

un fiu creștin cu gând ca să ajute

ce-i ce se vând, să vândă mai departe

locuitori, lăsați-l să v-ajute !

ce timp trăim

un timp pentru schimbare

să propășească printre toate adevărul

se vor vedea alegerile noastre

în rodul ce-l aduce viitorul,

alege între cei ce vor s-aleagă

ești la răspântie, fă diferența

alungă din alegerile tale

prostia, nedreptatea, -incompetența,

fă-ți bine ca să ai de cules bine

marchează în alegeri pe cel bun

de vrei ca soarta urbei să prospere

iar satul să-și găsească vechiul drum

aprinde-o torță-n noaptea de afară

și ține-o sus să vadă cât mai mulți

ea, cât de mică, e biruitoare

du flacăra luminii-n sus de munți,

ce soarta-avem și credem că ne bate

El, Dumnezeu, cu palma Lui cu tot

există în alegeri libertate

deznoadă lanțul ce te face rob,

privește cerul, cerul e albastru

curat și limpede este văzduhul

pecetluiește-ți soarta în alegeri

și-adu astăzi pe lume nevăzutul.

5-6 07 2015

Am ascuns în ceasul meu

o veșnicie

era ca-ntr-o dimineață

fără vânt ,

cu capul jos

cu privirea-n pământ

pe Dumnezeu Îl întâlneam

în Cuvânt

și îmi spunea

c-o să dureze-o veșnicie

plimbarea până-n rai

și-n cerul sfânt

domnia Lui

nu este a apune

mărire-n ceruri

mărire pe pământ,

a izvorât din mine-un pârâiaș

o lume-a vieții

nesecat izvor

era un râu de viață dătător,

rămas în urmă

pe cărarea mea

urcam spre ceruri

era ca-ntr-un vis

totuși Hristos în mine

a învins,

un gând tot apărea

în mintea mea

de-acum schimbat

eram acolo sus

și m-am uitat o zi

și tot mai vreau

ca să trăiesc

spre slava Lui Isus.

26 04 2015

și vorbele mele dor

străpung în suflet

ca o sabie

și știu că durerea există

și-n sufletul celuilalt.

aceeași durere

ce pe mine mă face să suspin

trupul tresare între lovituri

inima a rămas fără replică,

lupta este

cine între cine și cum lasă

te-a ucis

nu ucide la rândul tău

așteaptă-ți învierea

și bagă sabia-n teacă.

19 08 2014

Te recunosc

pe Tine te recunosc

după semnul din inimă

ce mi l-ai lăsat

se vede

și dinafară

inima vorbește de-ale ei

adică ea-i cu sângele

ne amestecasem

sângele de la doi morți,

am rupt tăcerea

și Te-am declarat viu

erai, da erai

în cotloanele inimii mele

făceai curățenie

în camera de oaspeți

și ai rămas

ai rămas ca un semn

Tu, într-o inimă.

16 08 2015

durerea nu mă lasă

să întrevăd nădejde

parcă aș fi la sfârșit

într-o vreme de trecere

aș vrea să pășesc dincolo

dar nu am așa putere

gândind vorbeam de unul singur

încât toată asistența a amuțit

durere și iar durere

dacă vrei să fii diferit

încearcă câteva licori de infinit

voi spune da la tot ce mi-e spre bine

nu contează ce formă iau când sunt topit

de vrere mi-e o nuanță de infinit

se zbate sângele ca-ntr-o butie plesnind

dar iubirea se-ntrevede revenind

nu e, nu e sfârșit de cale

e doar un răsărit de încercare.

18 08 2015

mi-ai spulberat libertatea de a păcătui

prin vântul care mișcă orice inimă

îmblânzit din neîmblânzit

am început alergarea de dimineață

știind că mai pe seară voi muri

am făcut câțiva pași înceți

știind că tu nu mă disprețuiești

și am rămas cu semne

erau semnele credinței sau necredinței

în urcuș spre cer

poate m-am smuls de Tine

de aceea cu dragostea Ta

revino la mine.

19 08 2015

semne

înțelesuri ascunse

priviri izbite de neînțelesuri

comori nedezgropate

din lipsă de vlagă a omului

nu se poate se spune

nu se mai poate

se aduc probe din comoară

pentru cei ce-au descoperit Împărăția

vă mișcă picioarele

dar inima rămâne nemișcată

trist c-ați stat pe o comoară

și-ați dat dovadă de nevedere

cu toate că v-ați uitat de două ori

dac-ați fi orbi păcate n-ar fi

dar rămâne o poticneală

o transpirație de mânie ascunsă

de ce ați vrut să mă omorâți

se-aude, de ce ?

stați prost cu interioru

albi la față și trup

gata oricând pentru o ședință foto

priviți în față credința

adevărul așteaptă să fie chemat pe nume

să vină schimbarea să vină

primiți azi din cer o lumină

nu-n voi nu stă-n voi mântuirea

Creatorul e neprihănirea.

20 08 2015

rămân în timp

departe de Cel ce rămâne Același

anii mei se vor sfârși-ntr-o zi

dar va veni o clipă

ce va dura o veșnicie

sunt veșnic

dar dependent

sunt neînsemnat în lume

dar cu valoare-n ochii Lui

timpul se schimbă

eu mă transform

Cred în Cel ce este

cred totul

nevoit să mai rămân aici

întăresc stâlpii minții

ce se consolidează în Cuvânt

sub formă de lacrimi

îmi curge pe-obraz pocăința

trecând pe la mine

un trecător cunoscut inimii mele

îmi aduce iertarea

și rămân rușinat

c-am lovit într-un prieten și Împărat

iar iertarea Lui

poate șterge vina orișicui.