Adiel Stefanescu

21 01 2015

mai târziu

într-o bună zi

mă voi duce

să-mi schimb ceasu-n veșnicii

să fie mai mic

să-mi aibă loc pe mână

să fie o secundă

cât o săptămână

un minut să fie un an plin

și o oră

să se fac-un veac divin

să trăim trăirea

ca și Dumnezeu

în locașuri sfinte

neprezente în cuvinte

lucrate-n divin.

Cel fără de spațiu

Cel ce umple totul

va să fie-n ceruri

printre noi cei vii

și-o să plângem plânsul

râsul cel nemernic

n-o să fie-acolo

printre heruvimi;

Dar Cel ce toate-așează

lacrimi ne va șterge

ochi de bucurie

ne va da atunci

ne va pune nume

vom primi răsplată

și vom sta la masă

dincolo de cruci.

12 01 2015

Sunt liber

și mi-e bine

veșnicia se apropie de mine

dau din aripi

din aripile ce nu mi-au crescut

pe când nu credeam.

sunt ușor

mai ușor ca orice pasăre

care se ‘nalță-n văzduh

dar, totuși

ușurătatea nu-mi place

și pe cântarul cel de sus

toate necazurile or să înceteze

de-aceea peste trupul meu

am să le pun ca ceva greu

ca să conteze

pentru veșnicia cea înceată

va veni, va veni

se arată

sunt cu primul pas în veșnicie

aștept ca astăzi

intrarea în împărăție.

31 05 2015

cu ochiul deschis

veghez ca lumina

să poarte spre cer

tot trupul și sper

că-ntr-o zi voi sări-n veșnicii,

pe cereasca cărare

e și munte și vale

neprihana ce vine

e un dar de la Tine

rămânând ca ecou

și-așteptând nume nou

luminând pe carare

îndoiala dispare

piere negrul de jos

se arată Hristos

ce lumină curată

dăruită de Tatăl

de la ochi spre tot trupul

răspândită de Duhul

în speranța ce vine

credinciosul își ține

frâul dragostei sfinte

mintea cea luminată

răsărită deodată

de Cerescul Părinte

prin curate cuvinte.

Ochiul e o lumină

deci privește doar drept

pe cărarea îngustă

nu lăsa ca o crustă

să orbească privirea

și-astfel toată lumina

întuneric să fie

iară lumea ta toată

făr’ lumină să zacă

deci, lumină să fie

ochiul tău pe vecie.

13 05 2015

am început să rabd

de când iubesc

e rândul nou ce tocmai ți l-am scris

și-aștept răspuns, dar, parcă indecis

iubirea-mi crește aripi să răzbat

prin îndoieli ce par de netrecut

ispitele în carne se asmut

dar, mort nu mai am simțuri de păcat

parfum de viață ai împrăștiat

m-am îmbătat cu el când ai învins

prin cruce la răscruce tu m-ai prins

printre cei vii eu mort am înviat

rămâne un mister iubirea Ta

în taină ai răbdat pân’ la sfârșit

păcatul sus pe cruce-ai biruit

creștinii-au înțeles venirea Ta

prin greutăți vom trece-n veșnicii

răbdarea ce acum apasă greu

mai grei ca norii noi vom deveni

în slavă vom fi luați de Dumnezeu.

06 05 2014

e-o oră când plouă

e-o oră de frig

timpul se suspendă

iară eu mă intrig

aș vrea să ies afară

dar recele mă doare

în neființa-mi sumbră

nu se găsește soare

un număr de magie

încerc, dar nu se poate

norii s-au prins de mână

și spun egalitate

croiți să verse lacrimi

în semn de amintire

să mai oprească patimi

să reverse rodire

cer închis, cer deschis

vreme bună

viteazul soare indecis

rămâne, dar se dă învins

când norii tună.

24 04 2014

crucea răstignirii

crucea împlinirii

cum nu s-a rupt

într-o clipă

cu așa multe păcate

a fost condamnat

și dat la moarte,

noi condamnați

sortiți pieirii

ne-am regăsit

pe calea nemuririi

și ne-a spus :

Eu sunt Isus

de ce mă căutați

în cele de afară ?

căutați-mă la ușă

sau uitați-vă bine

sunt poate în mijlocul vostru

Eu aduc dovada învierii,

dar, spune-ți

că m-am sculat din moarte

și am biruit

chiar când am fost omorât

după înviere,

creștinii mor

creștinii învie

dar tu ce faci ?

ești în Împărăție ?