31 05 2015
cu ochiul deschis
veghez ca lumina
să poarte spre cer
tot trupul și sper
că-ntr-o zi voi sări-n veșnicii,
pe cereasca cărare
e și munte și vale
neprihana ce vine
e un dar de la Tine
rămânând ca ecou
și-așteptând nume nou
luminând pe carare
îndoiala dispare
piere negrul de jos
se arată Hristos
ce lumină curată
dăruită de Tatăl
de la ochi spre tot trupul
răspândită de Duhul
în speranța ce vine
credinciosul își ține
frâul dragostei sfinte
mintea cea luminată
răsărită deodată
de Cerescul Părinte
prin curate cuvinte.
Ochiul e o lumină
deci privește doar drept
pe cărarea îngustă
nu lăsa ca o crustă
să orbească privirea
și-astfel toată lumina
întuneric să fie
iară lumea ta toată
făr’ lumină să zacă
deci, lumină să fie
ochiul tău pe vecie.
Adiel Stefanescu 
Lasă un răspuns