27 12 2015
oare ce fruct oprit am dorit ?
ce pom am fixat cu privirea ?
dându-i târcoale inspirând din aer
mireasma fructelor abia pârguite
fără ajutor de data asta
am lăsat liberă trecere
între inima mea și avertizarea Lui
îndoiala a apărut ca o fantomă
în toiul zilei
spunându-mi : – n-ai să mori
e doar un fel de-a fi de-a stăpâni
fără tăgadă că nu vei muri.
și-am luat înfigându-mi dinții în moarte
m-a mușcat păcatul
m-a-nșelat Necuratul
și-astfel toată istoria
se opri în plâns.
întuneric peste toate așteptările
și neașteptările celor rămași
nu din atracție ci din profeție
Lumina se-arătă pe-a noastră glie
urăsc păcatul ce mi-a dat rușine
născut din Duhul
lupt pentru sfințire.
Lasă un răspuns