05-06 01 2016
m-am săturat să cerșesc iubirea
neștiind ce-ar trebui să ofer la schimb
poze picturi icoane -nrămate cadențate
cu tot ce-am fost nu sunt și nu pot fi
închinând iubirea neprezenței chipurilor tale
mi-aș pedepsi trupul cu neiertare
că mi-am reținut povestea de a-ți spune
către tine ce nutream anume
angelică ființă din lumea apărută
ți-aș dărui o vorbă din lumea mea cea mută.
ce-am refuzat ca fiu n-am întâlnit ca rob
jurând că dinspre mine
vor fi biete sentimente de bine
chiar și roșcove în iubire de-ar fi
tot le-aș mânca foamea a-mi potoli
mergând pe drumul ei anevoios
mâncat-am o fărâmă de iubire
nu ce se vede e mai prețios
ci inima ce duce la jertfire
și n-am mai așteptat iubirea ca să vină
cerșind-o la răspântie de drumuri
un fir de aur se zărea în tină
lucrat cu măiestrie în lumină
iubirea are taina suferinței
și dă răspuns nevoii lumii toate
în dar ca nemurire se oferă
împodobindu-ți inima cu nestemate.
Adiel Stefanescu 