katharsis

20 02 2016

un zid se înalță

între mine și neputința de a fi

sar înlăuntru dorințele și avântul

către nepătrunsul vieții de-apoi.

oare ce sunt

zbaterea dinspre ce înspre ce tinde ?

flacăra arde

o mie de scuze pentru când

mi-am permis să nu ardă

lăsând loc doar de cenușă și scrum

pe care parte a vieții mă aflu ?

ard altarele

cu jertfele obișnuite cu păcatul

numai lumea cu-ncăpățânare

se pietrifică

doar focul ar mai putea curăți

gunoiul din gunoiul acesta

starea de bine ar fi regretul

lăsându-ne mânați

în duh de ascultare

doar Unul poate a conduce

în spiritul Cărții ce nu poate trece

mărturia de creștin

rămâne dincolo de senin;

să ardă în tine focul înainte de iad

cuprinzând în tine locul

cel mai prielnic pentru răsad

în ezitarea de-a rodi inima

cedează în bătaia vântului de sus

deschizând toate camerele

și făcând una

predând-o ‘n stăpânire lui Isus.

Publicitate

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: