spre Tine
mi-am îndreptat privirea
mai rugativă ca orice icoană
târându-mi genunchii spre cruce
de unde izvora un balsam de vindecare
ungere divină ai promis
celui ce cu inima va striga de sete
ne aștepți ca o jertfă urcată pe trepte
trezind în noi lăuntrul
cu toate cântările lui
rămânând chiar și-n noapte de strajă
un loc de-nchinare luminând
ca o vrajă
Adiel Stefanescu 
Lasă un răspuns