mărimi de tot felul
mă împing să măsor cerul;
cerul e o boltă-n zare
cât răsare,
ce-i ascuns, e nevăzut
însă totul e știut.
unde Te ascunzi o Doamne
cu a Ta realitate ?
uită-Te la noi smeriții
rezemat pe coate,
poate în privirea Ta
ne vei da putere
și ne vom trăi o viață
ca-n luna de miere.
noi cei mici și fericiți
c-am furat de la zei focul
trudă și durere grea
ne-a fost nenorocul.
suntem mulți, dar sunt puțini
cei ce sunt cu Tine
clatină întreaga lume
poate își revine.
Adiel Stefanescu 