ceru’-ntreg coboară scara
sfântă cruce făr’ de treaptă
printr-o viață irosită
se câștig-o nouă viață
nu-i în stare omenirea
un mărunt bob de muștar
să producă sau să facă
o credință făr’ hotar
un firav Lăstar răsare
dând pământul la o parte
și se-nvie cu putere
de urmași El are parte
nu mormântul poate ține
ce nu poate fi ținut
răspândind parfum de viață
celui ce era pierdut
jertfă nouă se arată
fumul curge în zadar
Fiul împăcând cu Tatăl
cel pierdut se află iar
a îmbătrânit pământul
cerul tânăr se învie
din țărâna cea pătată
către viața de vecie
Adiel Stefanescu 
Lasă un răspuns