***

13 05 2019

Aș zice că dragostea Ta

nu e gălbuie

dar nici dulce amăruie,

e un fior ce viața îndreaptă

ușor, urcând înc-o treaptă

dragostea Ta e ajutor

dreptatea Ta e mânia revărsată

pedeapsa deliberată

sfânta tăiere în două

tunetul, trăsnetul când plouă,

divina lumină

ce totul contopește

e modul de-a fi, dumnezeiește

iar cele două când se contopesc

dispare ce-i firesc

când apa lovește în stâncă

rămâne statornică și-adâncă,

dar timp de veacuri fremătând în ea

se lasă șlefuită-n modelarea-i

dreptate în felul dragostei de-a fi

lovind în sine pentru a uni

pentru c-a fi înseamnă-a asculta

în dragoste dreptatea, frica a-nlătura

cu mintea e dreptatea

cu inima e focul

de-aprinzi nelegiuirea

iazul de foc ți-e locul.

 

Publicitate

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: